Danubiana in criza (Realitatea TV)

Danubiana, compania producătoare de anvelope pentru camioane, autoturisme de teren, autobuze şi tractoare se află în criză. Societatea, deţinută de omul de afaceri Gelu Tofan, are datorii de aproximativ 14 milioane de euro. Majoritatea angajaţilor a fost trimisă în şomaj tehnic.

Potrivit omului de afaceri Gelu Tofan, societatea a solicitat instanţei reorganizarea, iar acţionarii au decis să vândă o parte din terenurile şi clădirile din patrimoniul firmei Danubiana, pentru a putea plăti datoriile şi a reîncepe producţia.

În acest moment, compania şi-a restrâns atât activitatea de producţie, cât şi cea de distribuţie. Acţionarii Danubiana sunt încrezători că în câteva luni vor pune din nou firma pe picioare.
http://www.realitatea.net/danubiana-in-criza_30743.html

Pion otravit la DNA (Ziua)

Procurorul Constantin Balcan lucreaza fatis pentru interesele afaceristului Stefan Radulescu, inculpat in opt dosare penale pentru furtul unor societati comerciale * In pofida unor hotarari judecatoresti definitive, care au stabilit legal sechestrul pus pe averea urmaritului Radulescu, pana la concurenta sumei de 460 de miliarde lei, Balcan a inceput urmarirea penala impotriva procurorului care a instituit sechestrul in 2004, pe motiv a ca ar fi luat abuziv masura asiguratorie * Miza ridicarii sechestrului este ca Radulescu sa poata vinde in schimbul a 7 milioane de dolari actiunile ROTRAS SA

Conducerea Directiei Nationale Anticoruptiei isi asuma o mare responsabilitate prin mentinerea in dosarul nr. 33/P/2005 a procurorului Constantin Balcan, de la Sectia de combatere a coruptiei, magistrat dovedit ca actioneaza in favoarea intereselor lui Stefan Radulescu, inculpat in opt dosare penale pentru furtul unor societati comerciale de stat si private. ZIUA, dar si alte ziare nationale, au prezentat modul in care Balcan a dat curs, in mod surprinzator, unei plangeri penale a sotiei lui Stefan Radulescu, care acuza ca ar fi fost santajata de procurorul Constantin Gherta, in 2004, pe cand sotul respectivei se afla in arest. Fara nici o proba materiala la dosar, ci exclusiv pe cateva declaratii de "martor" formulate de, atentie, inculpatii si invinuitii din dosarele instrumentate de procurorul Gherta, magistratul DNA a inceput urmarirea penala impotriva singurului magistrat care avut curajul sa ceara judecatorilor sa-l aresteze pe Stefan Radulescu (care a si stat peste patru luni dupa gratii) - acuzat ca ar fi produs prin faptele sale un jaf pe peste 200 milioane de euro.

Pe fondul dezvaluirilor din presa acuzatoare la adresa sa, procurorul Balcan (fost senator FSN dupa 1990) - despre care colegi ai sai ne-au declarat ca timp de doi ani si jumatate n-a instrumentat nici macar un dosar de coruptie in timpul fostului PNA (devenit DNA) - a fortat nota intr-o maniera incalificabila, punand in miscare actiunea penala impotriva procurorului Constantin Gherta si a altor persoane, pentru "santaj" si "trafic de influenta", fara a detine la dosar vreo inregistrare audio, sau alta proba materiala, ci doar "marturiile" interesate ale persoanelor urmarite penal de Gherta. Punerea in miscare a actiunii penale este un act de procedura in urma caruia urmeaza emiterea rechizitoriului.
Scopul aceste masuri a fost acela de a-l suspenda din functie pe procurorul Gherta, fiind stiut ca, potrivit legii, la punerea in miscare a actiunii penale, un magistrat este automat suspendat din functie. Aceasta intrucat Gherta este deloc intamplator procurorul care instrumenteaza in prezent sapte din cele opt dosare penale ale inculpatului Stefan Radulescu, iar inlaturarea acestuia ar fi determinat blocarea pentru mult timp de acum inainte a cursului respectivelor dosare. Sefii DNA, care s-au sesizat din presa de aceasta situatie, au luat dosarul la verificari si, fata de lipsa vadita de probe, si gravitatea situatiei
generate, au dispus infirmarea Ordonantei din 11 septembrie 2006 prin care Balcan a vrut sa-l execute judiciar pe procurorul Gherta. Cel care a stopat elanul lui Balcan a fost chiar procurorul sef adjunct al DNA, Mircea Zarie, care prin Ordonanta din 11 septembrie 2006 a admis plangerea procurorului Gherta si a desfiintat "opera" lui Balcan cu urmatoarea motivatie: "Probatoriul nu contureaza in mod indubitabil, la momentul actual, in sarcina magistratului Gherta Constantin, savarsirea santajului si a complicitatii la trafic de influenta
(...) Pe de alta parte, punerea in miscare a actiunii penale fata de un magistrat implica niste consecinte drastice referitoare la cariera, prestigiul si situatia sa materiala (potrivit art. 62, lit. a din Legea nr. 303/2004 este obligatorie suspendarea sa din functie) ceea ce obliga la luarea masurii doar in cazul in care este conturata in mod indubitabil, cert, conduita sa si vinovatia".

De altfel, Balcan este cercetat disciplinar in prezent de Inspectia Judiciara a CSM, in urma multiplelor plangeri ale partilor din dosar, care se considera grav prejudiciati de anchetele acestuia.

Ultima isprava

Tot la data de 11 septembrie 2006, Balcan a mai intins odata coarda, incepand urmarirea penala impotriva lui Gherta si pentru un fapt absolut uimitor. Gherta a fost pus sub invinuire, sub acuzatia de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (n.n.- "abuzatul" fiind afaceristul Radulescu) pentru ca in 2004 a instituit sechestru asigurator pe bunurile lui Stefan Radulescu, inclusiv pe actiunile de la SC ROTRAS SA Turnu Severin (actiuni pentru care exista plangeri penale ca au fost furate, prin falsuri, de catre Radulescu) pana la concurenta sumei de 460 miliarde lei vechi. Este pentru prima data in analele Justitiei, cand un procuror a ajuns sa fie invinuit oficial pentru instituirea unui sechestru asigurator, in conditiile in care opinia publica acuza de 16 ani ca marilor "rechini" trimisi in judecata nu li se pune sechestru pe bunuri, dandu-lise posibilitatea sa-si insuseasca produsul infractiunilor. Trasnaia este cu atat
mai deplasata cu cat legalitatea acestui sechestru a fost mai intai confirmata de procurorul sef al Sectiei a II-a din Parchetul Inaltei Curti, iar apoi de catre Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti (dosarele 2071/2005 si respectiv 2980/2005). Prin urmare, desi exista o autoritate de lucru judecat, consfintita prin hotarare judecatoreasca definitiva, procurorul DNA Constantin Balcan, cu de la sine putere, considera ilegala masura sechestrului, ignorand deciziile judecatorilor.

Dedesubturile sunt insa altele, iar ZIUA le-a devoalat in urma cu cateva luni, cand am aratat ca se incearca prin toate mijloacele ridicarea sechestului asigurator, deoarece Stefan Radulescu semnase un contract de promisiune de vanzare a actiunilor ROTRAS catre o firma a unor israelieni, inregistrata in SUA, si avea garantate 7 milioane de dolari, platibili in momentul cand se va ridica sechestrul si se va parafa vanzarea. Israelienii platisera un avans de 4,5 milioane euro, plata care e greu de crezut ca s-ar fi facut fara a exista anumite "garantii" ca in Justitie cineva va ridica sechestrul. Poate conducerea DNA se va autosesiza in privinta acestei tranzactii perfectate sub puterea unui sechestru asigurator, si va analiza cum procurorul Constantin Balcan, pune in discutie un sechestru confirmat de instanta, mai inainte ca problema furtului actiunilor ROTRAS de care este acuzat inculpatul Radulescu, sa fie lamurita intr-un alt dosar penal care se afla la Sectia a II-a a DNA, la procurorul Mihaela Morar.

Razvan SAVALIUC

Sursa: http://ziua.net/display.php?id=210077&data=2006-10-30

Cazul Badalan - Tofan (Academia Catavencu)

"Fiare vechi contra anvelope noi“ a dus la eliminarea sefului de Stat Major al Armatei si anchetarea omului de afaceri Tofan. Ca de obicei, nici fiarele vechi, nici anvelopele noi nu au contat prea tare. Dizgratiile si mismasurile politice, tot ele, anchilozatele, sint trase de urechi.

Eugen Badalan: „Atanasiu e un material de o asa proasta calitate ca nu ai ce scoate din el“

Turnurile gemene

Reporter: Cit de prost sinteti?
Eugen Badalan: Nu stiu, in ultimul timp nu m-am dus sa-mi fac indicele de inteligenta.

Rep.: Dar declaratia aia cu caderea turnurilor gemene: armata si biserica, deci declaratia aia pare de prost.
E.B.: Nu am zis ca au cazut, am zis ca sint atacate.

Rep.: Deci, nu au cazut.
E.B.: Nu mor caii cind vor ciinii. Daca simbolurile romånesti ar cadea de cite ori ar vrea cineva, eram disparuti de mult.

Rep.: A cazut Badalan!
E.B.: Haideti, haideti, Badalan nu e un simbol. Armata e un simbol.

Rep.: Pe Badalan l-au dat jos, nu pe Armata au dat-o de pamint!
E.B.: Eu nu discutam de Badalan, discutam de armata tarii, pentru ca Badalan putea fi dat jos prin tot felul de metode. Putea fi chemat de cei in drept si i se spunea: azi iti inchei cariera militara, pleci! Si Badalan ar fi spus: plec! Dar sa se faca masinatii murdare ca sa-l dai jos pe Badalan, masinatii murdare care, atentie, nu-l lovesc pe Badalan, nici o masinatie de genul asta.

Astea duc la decredibilizarea armatei. Badalan, individul Badalan, in lumea internationala militara, si-a ocupat pozitia...
Badalan in lume

Rep.: Ce pozitie?
E.B.: Uite ca nu am facut un clasament, dom’le! Uite ca nu stiu daca sint pe locul 20 sau...

Rep.: Ce inseamna Badalan?
E.B.: Inseamna ca Badalan e recunoscut ca profesionist militar de toti generalii aflati in NATO si UE, este cunoscut de toti comandantii strategici ai NATO, a fost invitat, nu datorita pozitiei, ci datorita ideilor, cunostintelor, manifestarilor profesionale, sa prezinte materiale la simpozioane... nu in Romånia...

nu, in Romånia nu avem nici o valoare, ca asa sintem noi, romånii. Noi acasa ne terfelim unii pe altii.

Rep.: Dar stiti ce e fascinant?
E.B.: Va rog...

Rep.: Cum dracu’ avem atitia generali intr-o armata care, in timpul lui Ceausescu, culegea cartofi si tragea chiulul?
E.B.: Sinteti intr-o grava eroare. Nu sinteti singurul. Doamne, citi generali sint! - spuneti toti... Va spun eu, in acest moment sint sub 80 de generali. Exact citi trebuie. La o armata de peste 90 de mii de oameni. Regula lumii este un general la 1.000 de soldati.
Si timpiti, si destepti

Rep.: Dom’ general, stiti cum am facut eu armata si cu ce se ocupau lentii si capitanii mei? De tot risul. Cum ati putut ajunge o competenta deasupra unei asemenea armate?
E.B.: Daca judecati armata in urma unor experiente mai placute sau mai putin placute ca soldat...

Rep.: Unde erau oamenii destepti din armata?
E.B.: Haideti sa ne lamurim! Nu stiu care e parerea dumneavoastra despre indivizi. Fiecare individ ramine o entitate. Viata mea m-a facut sa vad soldati extraordinari, dar si unii timpiti. Am vazut subofiteri extraordinari, dar si subofiteri timpiti. Am vazut si generali extraordinari, dar si generali timpiti.

E adevarat, nivelul de timpenie se manifesta altfel, sau timpenia generalului e diferita de cea a soldatului, in primul rind prin faptul ca timpenia soldatului nu produce atitea pagube cite produce timpenia generalului. Daca incepeti cu ceea ce se intimpla la noi, adica „totul la gramada“, generali multi, armata, o adunatura de timpiti - sinteti intr-o grava eroare...

Rep.: Intr-o marja de eroare.
E.B.: Daca faceti parte din categoria ziaristilor care pentru ca un soldat sau un ofiter face un accident de circulatie la Botosani, care ramine un accident, si dumneavoastra titrati ca armata romåna isi omoara propria populatie... daca faceti parte din aceasta categorie, nu mai are rost sa discutam.

Rep.: O, nu! De unde competente in Armata asta cind eu am dat numai peste timpiti?
E.B.: Haideti sa spun un lucru: directorii din Statul Major sint generali cu o stea sau doua, au cel putin o licenta, cel putin un masterat, cel putin un doctorat.

Rep.: La particulare, in invatamint la distanta!
E.B.: Noi nu prea avem unde face din astea!

Rep.: Deci, aici sinteti destepti cu totii!
E.B.: Sintem instruiti si educati. Desteptaciunea nu tine nici de educatie, nici de instruire. Desteptaciunea e alta chestie. Eu am vazut in viata mea destepti analfabeti si doctori in stiinte prosti. Desteptaciunea tine de altceva.
Destept sau lucid?

Rep.: Si cind ati vorbit de atacul turnurilor gemene, erati destept sau lucid?
E.B.: Maxim lucid! Era decredibilizarea armatei.

Rep.: Pai, ati semnat ca primarul pe fiare vechi contra anvelope!
E.B.: Stati putin, dumneavoastra sinteti judecator? Nu. O sa vedem numai in Justitie. Daca induceti ideea ca Popescu sau Badalan, care a semnat hirtiile alea, sint niste corupti, timpiti, iar nu avem ce discuta.

Rep.: A fost mare bucurie ca a cazut Badalan!
E.B.: Unde?

Rep.: In ziare! Inca o victorie a Aliantei D.A.!
E.B.: Cred ca a fost victoria Aliantei impotriva Aliantei, dom’le, nu impotriva lui Badalan...

Rep.: Sinteti omul lui Basescu, nu?
E.B.: Am fost numit de Iliescu. Deci, omul lui Iliescu. Intre timp am devenit omul lui Basescu, care m-a destituit. Eu nu sint bolnav de scenarita.
Atanasiu

Rep.: Pe Atanasiu l-ati lucrat.
E.B.: Da, am incercat sa-l lucrez, sa fac din el om, n-am reusit. Nu poate fi prelucrat. Are in el un material de o asa proasta calitate ca nu ai ce scoate din el. Eu am incercat sa pastrez Armata in normalitate si moralitate. Atanasiu a vrut altceva. Ce construiam eu, demola el. Care sint motivele lui? Imi scapa si, ca sa fiu cinstit, Atanasiu nici nu ma intereseaza.

E ultima oara cind imi aduc aminte de acest nume. E un vis urit pe care l-am trait alaturi de colegii mei din Statul Major General... am trait cu totii acest cosmar cu numele Atanasiu. Cu asta basta. Acest individ nu mai exista. Nu poti conduce ministerul asta ca pe un SRL. Deci, iti trebuie o cultura si o instructie care sa-ti permita sa conduci un minister atit de complex.

Rep.: Sa conduci cirdasia generalilor, mafia lor.
E.B.: Daca nu aveti alt termen pentru a lucra impreuna, imi asum termenul de cirdasie. Noi, militarii, lucram in cirdasie fiindca spiritul militar se organizeza numai in echipa. Daca nu ai incredere in cel din fata-spatele-inaintea ta, nu esti militar.
Generalul fara razboi

Rep.: Pai, toata viata asta nu ati luptat in nici un razboi.
E.B.: Daca nu ne vom instrui si nu ne vom educa decit ca la razboi, la razboi vom fi victime sigure.

Rep.: Dumneavoastra, ca general, nu ati condus nici un razboi.
E.B.: De ce nu faceti o initiativa ca sa radeti armata de pe fata pamintului? Ce faceti? Ne tineti de teatru aici? Daca ati intrat in pace eterna, de ce mai tineti armata? Sa fim seriosi, totusi!

Gelu Tofan: „Fiare contra anvelope? Nu a fost o afacere profitabila!“

Batut, furat, anchetat

Rep.: Iata un bilant al activitatii dumneavoastra: printul anvelopelor, omul de afaceri batut, furat de partenerul de afaceri si anchetat de DNA.
Gelu Tofan: Mai intii, presa imi spunea rege, nu print. Doi, nu sint anchetat cu DNA... una dintre firmele mele a incheiat un contract cu armata si acest contract este folosit ca o arma intr-o disputa politica dintre doua grupuri. Mai mult, nici eu, nici alt angajat Tofan nu a fost chemat la DNA.

Rep.: Pai, iese fum fara foc?
G.T.: Este o disputa intre doua tabere. Atanasiu, pe de o parte, impreuna cu conducerea PNL, si tabara Badalan, care e sustinut de Basescu. Asa a fost scos acest contract, care din punct de vedere al sumei nu e una spectaculoasa, mai putin de 500.000 de dolari, dar firma Tofan dadea bine in scandal.
Stolojan la Tofan

Rep.: Nu inteleg.
G.T.: Stolojan lucra la Tofan, azi Stolojan lucreaza cu Basescu. De-a lungul timpului am fost controlati de toti, ANAF, Politia economica. Nu ne-au gasit nimic.

Totul poate fi interpretat ca oneros cind e vorba de tehnica militara, dar se uita ca tehnica din armata e din 1960, ca armata nu avea bani si trebuia sa trimita tehnica de lucru pe teatrele de operatii si ca noi sintem singurii care producem anvelope pentru aceasta tehnica uzata moral.

Rep.: Ce smecherie faceti?
G.T.: Nu e, dom’le, nici o smecherie. Nu am avut nici un interes. Armata nu avea sa ma plateasca si ei au spus ca daca acceptam fier vechi contra anvelope. E ok, am spus. Nici o firma din lume, repet, nu produce tipodimensiunile pentru sereuri... celebrele Bucegi si Carpati, din ’60.

Rep.: Ce-ati facut cu fierataniile?
G.T.: Noi le-am luat... nu am dat nici un kilogram la export, toate le-am vindut operatorilor specializati de pe piata ca sa recuperam banii. Noi, repet, producem anvelope si interesul nostru era sa ne recuperam banii.

Numai necazuri din cauza fiarelor vechi

Rep.: V-ati scos banii din smenul asta?
G.T.: Nu e, dom’le, nici un smen. Numai necazuri am avut din cauza masinilor respective. Tot timpul existau diferente cantitative... ei ni le vindeau la greutatea din ’60, de pe vremea cind erau noi... Or, am mai avut problema furturilor. Le incarcam in trenuri si tiganii se urcau in gari si furau tot ce se putea desprinde. Erau probleme mari. Nu a fost o afacere profitabila din nici un punct de vedere.

Rep.: V-ati oprit vreun tanc pentru colectie?
G.T.: Asta e o gogorita! Nici un tanc nu ne-au dat. Ne-au dat buldozere, macarale vechi. Sint o victima colaterala, dom’le, a unei dispute dintre doua tabere. Eu sint perceput ca om al lui Basescu, prin Stolojan... se stiu filiatiile mele liberale, or acum vad ca sint indezirabil pentru liberali.
Badalan - omul lui Basescu, Tofan - omul lui Basescu, Basescu da jos cu

Badalan pe baza de Tofan
Rep.: Sinteti liberal?
G.T.: Un om de afaceri nu poate fi doar liberal. Nu sint membru de partid, dar am fost perceput astfel prin Stolojan, repet.

Rep.: Ati cotizat la liberali?
G.T.: Sigur, in limitele legii. Ca toti oamenii de afaceri, tinind cont de simpatiile pe care le am fata de liberalism si ideologia respectiva.

Rep.: Complicat smen.
G.T.: Nu e smen si nu e complicat. Cum a aparut acest balon de sapun, asa o sa si dispara. Daca sint nerespectate niste proceduri interne, e treaba Armatei, eu am negociat un pret, am dat anvelopele... sint om de afaceri, cu asta ma ocup. Nu ma justific pentru asta.

Rep.: Mi-a placut cum ati fost sfirtecat.
G.T.: E, aici a fost un interviu, un aranjament cum se mai face la noi... un ziar de mare influenta din tara asta a facut un interviu cu un general tot sef al auditului la incheierea contractului meu si i-au pus niste vorbe in gura astuia si s-a trezit foarte suparat acum. O chestie fabricata. Daca nu era contractul cu Tofan, ii gaseau lui Badalan altceva.

Rep.: Pai, Badalan a fost trintit de Basescu, cu care sinteti pe smen... sinteti omul lui.
G.T.: Pai, asta e, ca nu inteleg nici eu, ca nu Badalan trebuie tras la raspundere, ci Popescu, seful Statului Major de dinaintea lui.

Rep.: Tot nu inteleg, daca Tofan e omul lui Basescu, cum de v-au bagat in asta?
G.T.: Pai, trebuie sa-l intrebati pe Badalan.
Rep.: Basescu e cu prietenul dumneavoastra Stolojan.

G.T.: Da.
Rep.: Stolojan e prieten cu dumneavoastra.

G.T.: Da.
Rep.: Atunci de ce Basescu l-a demis pe Badalan pe motiv de Tofan?
G.T.: Nu stiu, dom’le! Eu le-am luat pe astea din presa. Eu nu-l cunosc pe Badalan, nu-l cunosc pe Atanasiu. Contractul respectiv era prea mic ca sa ma ocup eu personal de el. Am angajati pentru asa ceva.

Rep.: Cu Basescu ati mai iesit la baute?
G.T.: Nu. De cind a devenit presedinte, ne-am vazut numai oficial.

Rep.: Stolojan?
G.T.: Da, ne mai vedem, mai vorbim la telefon, dar nici o legatura cu politica. Nu am discutat niciodata despre povestea asta. Sa faca lumina DNA-ul.
Cu toti, dar cu nici unul

Rep.: Ati trecut cu firma prin toate gastile politice.
G.T.: Da. Am avut relatii bune cu toate partidele. Un business ca al meu nu poate merge in functie de cine este la putere. Nu pot functiona din patru in patru ani.

Rep.: Deci, ati dat mina cu toti politicienii.
G.T.: Am procedat cum procedeaza orice om de afaceri care are o afacere ce nu merge sezonier. Nu m-am dat de partea nimanui neaparat.
Eugen Istodor

Acaparatorul Rădulescu, la un pas de trimiterea în judecată (Gardianul)

Denuntatorul lui Tofan vine cu probe noi la dosar (Curierul National)

Anchetele care il vizeaza pe omul de afaceri Gelu Tofan sunt intr-un stadiu foarte avansat, "aproape finalizate", ne-au declarat surse judiciare, precizand ca este vorba despre mai multe dosare conexate. Ieri, in fata procurorilor Departamentului National Anticoruptie (DNA) s-a prezentat fostul asociat al lui Tofan si denuntatorul sau, care a adus noi probe in sprijinul afirmatiilor sale.
Este vorba despre cauza in care Tofan este acuzat de santaj si trafic de influenta, alaturi de unul dintre fostii sai asociati, Mihai Cristian Buciu. In acelasi dosar a fost pus sub acuzare si procurorul Constantin Gherta (cel care a instrumentat dosarul Tofan Grup, in care omul de afaceri Stefan Radulescu a fost arestat preventiv), sub aspectul savarsirii acelorasi infractiuni, plus abuz in serviciu contra intereselor persoanelor cu consecinte deosebit de grave. Procurorul este cercetat, alaturi de Dan Radu Nicoara, si pentru luare de mita si favorizarea infractorului.
Omul de afaceri Gelu Tofan a fost audiat luni la DNA in legatura cu acuzatiile care i-au fost aduse de Radulescu, acesta fiind arestat la sfarsitul anului trecut pentru ca a prejudiciat statul si mai multe firme private cu sume de ordinul miliardelor de lei, in calitate de director general al societatilor Transporturi Auto Astra SA, Somaco SA si ca administrator unic al Tofan Trans SA.
Prejudiciul adus statului s-a ridicat la 20 de miliarde, Transporturi Auto Astra si alte societati fiind pagubite cu 82.110 de euro si 300 de dolari, plus 7 mld. lei vechi. Ieri, la sosirea la DNA, Radulescu a declarat jurnalistilor ca are noi probe incriminatoare la adresa fostului asociat, dar s-a aratat sceptic fata de bunul mers al anchetei.
"Am o inregistrare, pe care inca nu am adus-o la Parchet, in care procurorul Gherta ii spune lui Buciu ca problema sa in justitie ar fi aproape rezolvata, sefii DNA urmand sa infirme solutia de inculpare a sa. Ce este mai ciudat este ca procurorului de caz, domnului Balcan, i-a fost deja luat dosarul pentru a fi studiat de sefi", a declarat Radulescu, citat de Mediafax.

Un milion de lei pentru un TAB

Verificarea legalitatii declansarii actiunii penale de catre sefi ai DNA a fost confirmata agentiei Mediafax de procurorul Balcan. Aceasta verificare de catre procurorii sefi a legalitatii masurii luate de un anchetator constituie o ingerinta in actul de justitie, lezand independenta magistratului, sustin mai multi avocati bucuresteni.
Potrivit procedurii penale, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale nu poate fi legal infirmata, pentru ca un astfel de demers este o masura indisponibila - se poate dispune doar scoaterea de sub urmarire penala.
Ieri, Radulescu a afirmat ca a adus procurorilor noi documente in sprijinul denuntului sau, dar si anumite acte legate de afacerile lui Gelu Tofan, inclusiv referitoare la schimbul de anvelope contra echipamente militare pe care una dintre firmele acestuia le-a facut cu Armata.
El a declarat ca unul dintre soferii sai a fost deja audiat de procurorii anticoruptie, angajatul sau fiind cel prin care o suma importanta de bani de la Gelu Tofan, "o spaga de 30.000 de dolari", ar fi ajuns la Ion Marin, fostul sef al Agentiei Rezervelor Statului.
"Angajatul meu a dus banii mai intai la Paris, apoi in alte orase din Germania, pana cand s-a intalnit cu acestia. Omul a confirmat deja aceste fapte anchetatorilor, fiind audiat deja ieri (joi, n.r.)", a spus Radulescu, citat de Mediafax. Pe de alta parte, acesta a rezumat afacerea lui Gelu Tofan cu Armata in cateva cuvinte, sustinand ca fostul sau partener a dat "un milion de lei pe un TAB pe care a luat apoi 50 de milioane", afirmand ca exista documente in acest sens.

Gelu Tofan a devenit din reclamant inculpat (Atac)

Gheorghe Tofan este acuzat de unul dintre fostii sai colaboratori, Stefan Radulescu, de cea mai mare frauda fiscala comisa in Romania, care se ridica la peste 78 de milioane de dolari. Suma ar proveni in urma privatizarii fabricilor de anvelope Silvania Zalau si Floresti Prahova. Gheorghe Tofan si Stefan Radulescu au lucrat mult timp impreuna, cel dintai, ca patron, iar al doilea, ca subaltern. Dusmania s-a declansat cu ani in urma si a dus la un sir de procese intre cei doi, Tofan, ca reclamant, si Radulescu, ca invinuit. Prima arestare a lui Radulescu s-a produs in 2004, pentru evaziune fiscala, fals in acte si delapidare, iar cea de-a doua, in 2006. Daca in primul caz a fost eliberat dupa cateva luni de detentie, procesul aflandu-se si astazi in desfas urare, in cel de-al doilea a fost pus in libertate datorita unor vicii de procedura. Din informatiile puse la dispozitie de procurori, rezulta ca Radulescu ar fi dispus, cand era administrator unic la Tofan Trans, inregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli fictive prin care a pagubit bugetul statului cu 20 de miliarde de lei si si-a umflat proportional bugetul propriu. Radulescu s-a razbunat si l-a reclamat pe Tofan la DNA. Tofan a declarat ca actiunea declansata impotriva sa este un abuz al DNA, intrucat Parchetul a mai cercetat aceste acuzatii si in 2005, cand a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva sa: Povestea aceasta a inceput in urma cu patru ani. PNA (devenit DNA - n.r.) a examinat cazul si a dispus, printr-o ordonanta emisa de procurorul Ciofu, neinceperea urmaririi penale impotriva mea si a procurorului Gherta. Vasile Draghici, sef de sectie la PNA, a aratat intr-o rezolutie, ca cercetarea a fost facuta temeinic.

Gelu Tofan, acuzat la DNA de frauda de 78 de milioane de dolari (Ziarul Financiar)

Omul de afaceri Stefan Radulescu il acuza pe Gelu Tofan de cea mai mare frauda fiscala comisa in Romania, apreciind ca statul a fost pagubit cu 78 de milioane de dolari, ca urmare a privatizarii fabricilor de anvelope Silvania Zalau si Floresti Prahova.
Totodata, Stefan Radulescu il acuza pe procurorul Constantin Gherta din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) ca nu a solutionat reclamatiile pe care le-a facut impotriva lui Gelu Tofan, ci ca ar fi preferat sa-l santajeze, favorizandu-l pe cel pe care trebuia sa-l cerceteze. Mediafax

Dosarul MApN - Tofan (Realitatea TV)

Mihail Popescu a aflat acuzaţiile aduse de procurori
Mihail Popescu, fostul şef al Statului Major General, actual senator PSD, a aflatluni în mod oficial acuzaţiile din dosarul MApn-Tofan. Procurorii îl acuză de abuz în serviciu în formă calificată. Alături de el, în acelaşi dosar, mai sunt cercetate penal 10 persoane, printre care şi Eugen Bădălan, actualul şef al Statului Major General.

La ieşirea din sediul DNA, Mihail Popescu a spus că înţelegerea dintre MApN şi Tofan Grup s-a făcut cu acordul fostului ministru Sorin Frunzăverde. Contractul prevedea un schimb de maşini uzate contra avenlope de diferite tipuri si mărimi. În opinia lui Popescu, statul român nu a fost prejudiciat. Actualul deputat PSD mai spune că toată ancheta are substrat politic.

Popescu este cel care a semnat în numele Statului Major General contractul cu Tofan Group, care prevedea un schimb de maşini uzate contra anvelope.

Bădălan a fost deja suspendat din funcţie, urmând ca, în aceste zile, ministrul Apărării să numească la conducerea instituţiei un nou comandant. Dosarul MApN - Tofan este unul dintre cele mai importante cazuri pe care DNA le are în lucru în acest moment.

Tofan, audiat la DNA (Realitatea TV)

REALITATEA.NET - TOFAN, AUDIAT LA DNA

Omul de afaceri Gelu Tofan a ieşit din audierea la care a fost invitat luni de către procurorii anticorupţie, dar a refuzat să facă declaraţii, anunţând, însă, o conferinţă de presă în legătură cu plângerea depusă de fostul său partener de afaceri, Ştefan Rădulescu.

Gelu Tofan a dat declaraţii în dosarul în care este cercetat procurorul Constantin Gherţa, de la Parchetul General, învinuit de şantaj şi complicitate la trafic de influenţă în instrumentarea dosarului lui Ştefan Rădulescu şi al omului de afaceri Cristian Buciu.

Constantin Gherţa a fost înştiinţat oficial de DNA, la data de 5 decembrie 2005, de acuzaţiile pentru care s-a început urmărirea penală împotriva sa, după cercetarea denunţului formulat de omul de afaceri Ştefan Rădulescu şi soţia acestuia.

Constantin Gherţa este procurorul care a instrumentat dosarul Tofan Grup şi a dispus arestarea preventivă a omului de afaceri Ştefan Rădulescu, pentru evaziune fiscală, fals, uz de fals şi delapidare în formă calificată. Rădulescu a făcut plângere împotriva procurorului Gherţa pentru şantaj.

În susţinerea afirmaţiilor sale, Ştefan Rădulescu a prezentat procurorilor documente şi înregistrări audio.

http://www.realitatea.net/tofan--audiat-la-dna_16821.html

Tofan: "Omul presedintelui, tap ispasitor" (Adevarul)

Gelu Tofan consideră dosarul în care a fost pus sub urmărire penală generalul Eugen Bădălan un rezultat al disputei dintre acesta şi ministrul apărării, Teodor Atanasiu.
Omul de afaceri a privit cu suspiciune faptul că, imediat după declaraţiile lui Atanasiu privind retragerea trupelor din Irak, au apărut şi informaţii legate de contractul MApN cu Tofan în 2000. Tofan crede că învinuirea lui Bădălan, la o zi după "verdele" dat pentru cercetarea ministrului apărării, nu este tocmai o întâmplare. Gelu Tofan consideră că ar fi vorba de două grupuri de interese. "Se spune că Bădălan e omul preşedintelui, Theodor Stolojan este consilierul preşedintelui, iată că se pune de-o grupare", a explicat Tofan. Cealaltă "grupare" ar fi formată din Atanasiu şi cei de la Palatul Victoria. Întrebat ce rol a jucat Stolojan la semnarea contractului, omul de afaceri a precizat că acesta n-a fost implicat, fiind vorba despre un contract mic, în valoare de aproximativ 400.000 euro, ceea ce era de competenţa directorilor din subordine."Stolojan nu a fost implicat în discuţiile privind acest contract. El a fost angajat în acea perioadă în funcţia de consultant financiar la nivel de macroeconomie al grupului", a spus Tofan. El este convins că "dacă nu era acest contract, găseau alt contract să-l execute pe Bădălan, care este un ţap ispăşitor în acest scandal". De altfel, potrivit omului de afaceri, contractul a fost semnat din partea MApN de fostul şef al SMG, Mihail Popescu, pus şi el sub învinuire în dosarul de la DNA.

Liliana Năstase

Precizarile lui Gelu Tofan. Contractul cu Statul Major General şi dispute la nivel înalt (Realitatea TV)

REALITATEA.NET - PRECIZĂRILE LUI GELU TOFAN

Gelu Tofan a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că "la iniţiativa armatei, contractul prevedea ca anvelopele de la Tofan Grup să fie achitate prin fier vechi", referitor la încheierea contractului dintre SMG şi Tofan.

"Documentele care au stat la baza contractului nu au fost semnate de generalul Bădălan, iar contractul a fost semnate de generalul Popescu", a precizat Gelu Tofan.

Gelu Tofan a declarat că faptele cuprinse în dosarul său de la DNA trebuie privite prin prisma disputei dintre cei doi demnitari: şeful Statului Major General, Eugen Bădălan, şi ministrul Apărării, Teodor Atanasiu. Omul de afaceri Gelu Tofan a exemplificat prin faptul că, în iulie, când ministrul Atanasiu făcea declaraţiile privind retragerea trupelor din Irak, imediat au ieşit informaţii privind contractul semnat între Grupul Tofan şi Armata Română.

"Joi s-a anunţat începerea urmării penale împotriva lui Teodor Atanasiu, vineri s-a început urmărirea penală împotriva lui Eugen Bădălan", a explicat Tofan. El a adăugat că ar fi de vorba, potrivit celor scrise în presă, de două grupuri de interese. Tofan a mai spus că din cele două grupuri, Bădălan ar fi omul lui Băsescu şi se ştie că Teodor Stolojan care a lucrat în cadrul Tofan Grup, este în prezent consilier prezidenţial, transmite agenţia NewsIn.

Din celălalt grup ar face parte, potrivit lui Tofan, ministrul Atanasiu şi colegii săi de la Palatul Victoria. "Teodor Stolojan nu a fost implicat în discuţiile privind acest contract. El a fost angajat în acea perioadă în funcţia de consultant finaciar la nivel de macroeconomie al grupului", a explicat Tofan care ar fi fost rolul lui Stolojan. "O dispută între două grupuri, iar Gelu Tofan a intrat la mijloc", a mai arătat omul de afaceri.

Şeful Statului Major General (SMG) al Armatei, Eugen Bădălan, a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pentru un contract derulat între 2000 şi 2004, conform căruia armata urma să primească anvelope noi de la Tofan Grup în schimbul unor maşini uzate.

Sursa: Realitatea TV

Marele jaf (VIII) - Radulescu vrea sa fuga cu 7 milioane de dolari (Ziua)

Sursa: http://www.ziua.net/display.php?id=205609&data=2006-08-18

In cel mai mare secret, urmaritul penal Stefan Radulescu a aranjat sa vanda de sub sechestrul penal actiunile ROTRAS TYRES SA pentru suma de 7 milioane de dolari * El a perfectat o intelegere secreta in acest sens cu necunoscuta firma americana EURO TYRES Corporation, care a infiintat deja un SRL in Romania pentru preluarea ROTRAS-ului * Pentru vanzarea de sub sechestru, Radulescu a folosit firma tampon Somaco Holding SA, pe care o controleaza, si care a cumparat in cateva luni toate datoriile ROTRAS TYRES cu suma de 4,5 milioane de euro primita de la firma americana * Cele 7 milioane de dolari vor fi virate in conturile lui Radulescu
in clipa cand actiunile ROTRAS vor fi oferite pe tava americanilor * Se fac presiuni infernale la DNA pentru ca sechestrul penal pus pe actiunile ROTRAS de Parchetul General, in 2004, sa fie ridicat * Sechestrul este ultima stavila pentru ca firma americana sa devina, in contul datoriilor cumparate prin Somaco-Radulescu, proprietara fabricii de anvelope gigant ROTRAS - a carei constructie a costat statul roman 100 de milioane de dolari

O noua inginerie financiara de mari proportii este pe cale de a fi finalizata de catre vestitul Stefan Radulescu, urmarit penal in opt dosare penale pentru acapararea prin frauda si devalizarea unor intreprinderi cu capital de stat si privat. Cu toate ca a fost arestat vreme de patru luni, in perioada noiembrie 2004 - aprilie 2005, pentru un sir de fraude economice de rasunet, Stefan Radulescu planuieste sa vanda de sub sechestru penal SC ROTRAS TYRES SA (fosta ROTRAS SA Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti) catre o firma americana necunoscuta - Euro Tyres Corporation din SUA. Pretul secret al tranzactiei a fost negociat initial la 11,5 milioane de euro, din care circa 4,5 milioane de euro il reprezinta acoperirea datoriilor istorice ale SC ROTRAS SA, datorii care au fost deja platite. Diferenta de 7 milioane de euro, transformati ulterior in dolari, va ajunge in buzunarele lui Stefan Radulescu, in momentul in care afacerea va fi desavarsita, iar actiunile vor fi oferite pe tava.

Surpriza este ca promisiunea de vanzare a ROTRAS, precum si achitarea datoriilor de 4,5 milioane de euro s-a facut in conditiile in care actiunile si bunurile societatii se afla sub sechestru penal instituit din 2004 de catre Parchetul Inaltei Curti de Casatie, pe motiv ca Radulescu s-a erijat prin fals in locul actionarilor majoritari, prejudiciindu-si victimele cu 460 miliarde lei. Apare de neconceput ca cineva sa plateasca 4,5 milioane de euro pentru a cumpara datoriile unei firme aflate sub sechestru penal, de la cineva acuzat ca a furat firma, prin fals, de la actionarii majoritari reali. Acest lucru s-a intamplat insa. Dosarul ROTRAS, in care Radulescu e urmarit penal si in care este instituit sechestrul asigurator se afla in prezent la DNA (unde a fost declinat de la Parchetul Inaltei Curti), iar in prezent se fac presiuni asupra procurorului de caz, Mihaela Moraru, ca acesta sa ridice sechestrul penal. Ridicarea sechestrului e ultima stavila pentru ca bunurile ROTRAS sa ajunga pe mana americanilor, si sa fie vandute imediat, de data aceasta la pretul real. Daca facem o comparatie intre faptul ca statul roman a investit in anii '80 circa 100 de milioane de dolari in construirea fabricii de anvelope si pretul derizoriu negociat cu urmaritul penal Radulescu, se poate intui de catre oricine cat de mare este miza afacerii. ZIUA prezinta in continuare dedesubturile acestei afaceri uluitoare, prin care se forteaza vanzarea de sub sechestru penal a unei fabrici, sub privirile impasibile ale procurorilor DNA, care nu fac nimic in dosarul ROTRAS.

Falimentul ROTRAS

In septembrie 2004, ca urmare a inceperii urmaririi penale contra afaceristului Stefan Radulescu in mai multe dosare penale, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a instituit sechestru penal pe bunurile si actiunile mai multor societati comerciale acaparate de Radulescu si complicii sai. Printre bunurile sechestrate se numara si actiunile si activele SC ROTRAS TYRES SA Bucuresti (fosta ROTRAS SA Drobeta Turnu Severin), societate care se ocupa cu fabricarea de anvelope gigant, construita de statul roman in anii '80 cu o investitie-mamut de circa 100 milioane de dolari. Sechestrul s-a instituit ca urmare a depistarii faptului ca Stefan Radulescu si cativa complici ai sai au dat cateva lovituri la SC Tofan Trans SA (care detinea pachetul majoritar de actiuni la SC ROTRAS SA), inlaturandu-i prin falsuri in acte oficiale din actionariatul majoritar pe SC Danubiana SA si SC Tofan Grup SA si cauzand acestor societati, ca si altor persoane prejudicii de circa 460 de miliarde de lei vechi.
Ca urmare a preluarii prin frauda a SC ROTRAS SA, de catre gruparea Radulescu, societatea a intrat in faliment, instanta de judecata numind un administrator judiciar - SC General Group Expert SRL, pentru redresarea economica si achitarea imenselor datorii acumulate catre stat, AVAS si alti agenti economici.

Procurorii Parchetului Inaltei Curti au inceput in 2004 urmarirea penala impotriva lui Stefan Radulescu in opt dosare penale. In dosarul ROTRAS, procurorii au inceput urmarirea penala si impotriva lui Mihai Ghebaura, director general al societatii (om de afaceri cu mare greutate in Mehedinti), bun amic cu procurorul Irinel Paun (originar si el din Mehedinti), seful Sectiei de combatere a coruptiei din DNA. Dosarul ROTRAS a fost declinat la DNA, datorita cuantumului de ordinul milioanelor de dolari al prejudiciilor, dupa ce s-a retinut ca "inculpatul Radulescu Stefan si invinuitul Ghebaura Mihai au pus la punct un sistem fraudulos de realizare a unor investitii fictive in valoare de 50 de miliarde de lei, in conditiile in care societatile implicate aveau conturi deschise la aceleasi unitati bancare". In fapt, acuzatii au plimbat aceiasi bani de mai multe ori prin aceleasi conturi, in scopul "dovedirii" unor investitii la ROTRAS efectuate de firma ASTRA (controlata de Radulescu), cu scopul indatorarii primei societati. In paralel, s-au instrainat ilegal active catre firma germana "Friedmann Produktion", in valoare de 7 milioane de euro. N-au fost insa singurele "inginerii". Dosarul a fost declinat la DNA, care l-a returnat Parchetului Inaltei Curti printr-o simpla adresa (fara o ordonanta motivata cum cere legea), motiv pentru care Parchetul Inaltei Curti l-a inapoiat asa cum a fost trimis, fiind evident pentru orice magistrat de buna-credinta ca DNA nu a avut interesul sa instrumenteze aceasta cauza. Nu mai mira pe nimeni in asemenea conditii, ca Radulescu cere insistent ca dosarele sale penale sa fie declinate la DNA, existand certitudinea ca aici nu se face nimic in dosarele sale. In prezent dosarul se afla la Sectia a II-a a DNA, poarta nr. 67/P/2006 si este instrumentat de procurorul Mihaela Moraru.

Vanzarea de creante si gajul pe actiuni

Impresurat de plangeri penale din partea persoanelor care il acuza ca le-a furat firmele, umarit penal si cu toate bunurile puse sub sechestru penal, Stefan Radulescu a incercat si incearca continuu sa vanda tot ce se poate vinde, astfel incat nimic sa nu mai poata fi recuperat in final. In cazul SC ROTRAS SA, incapabil sa dezvolte o afacere de productie, ci doar sa vanda activele la preturi de furat, el a inceput prin a vinde, fara aprobarea AGEA, o imensa hala si terenul aferent unei firme germane "Freidemann Produktion" pentru doar 380.000 euro, in conditiile in care expertizele administrate de procurori aveau sa demonstreze ca "activele instrainate ilegal au
fost evaluate la aproximativ 7 milioane euro".

Marea lovitura avea insa sa i se infatiseze lui Radulescu in 2005, cand o firma de americani, de origine israeliana, si-a exprimat intentia de a cumpara ROTRAS-ul. Radulescu si complicii sai au semnat un protocol in acest sens, promitand ca vor vinde toate actiunile societatii ROTRAS, catre americani, si ca vor face demersuri si pentru preluarea pachetelor minoritare detinute de SIF Oltenia si PPM-isti la ROTRAS (preluari care s-au si realizat de catre Radulescu). Americanii au cerut insa garantii, astfel ca la 24.02.2006 s-a semnat un memorandum intre firmele care compuneau actionariatul SC ROTRAS TYRES SA (Transporturi Auto Astra SA- 54%, Rotras International Holding SA - 23,3%, WestMar Logistic SA si Radulescu Stefan) si necunoscuta firma EURO TYRES Corporation - SUA, reprezentata de Richard Schuelke. Americanii au oferit initial pentru intreaga fabrica suma de 11,5 milioane euro, suma care includea si valoarea datoriilor ROTRAS si a unor firme din actionariatul acesteia, in cuantum de circa 4,5 milioane de euro. Mai mult, americanii au instituit si un gaj pe actiunile unor firme ale lui Radulescu, gaj parafat la notar. Promisiunea de oferire pe tava a ROTRAS-ului a fost facuta de Radulescu, in conditiile in care, asa cum am aratat si in alte numere ale ziarului nostru, acesta este acuzat si urmarit penal pentru furtul firmei Rotras International Holding SA (fosta Tofan Trans SA), care detinea controlul majoritar la ROTRAS. Ca atare, Radulescu nu putea promite nimanui actiunile ROTRAS, intrebarea logica ce se ridica fiind: i-a pacalit el pe americani sau americanii au acceptat jocul cu buna-stiinta, imbatati de oportunitatea afacerii data de valoarea uriasa de piata a activelor ROTRAS!?

Imensa "jena" a afacerii - un adevarat obstacol - il constituie insa sechestrul asigurator instituit asupra actiunilor si activelor ROTRAS. Si atunci Radulescu a nascocit un plan diabolic. Pentru a eluda sechestrul procurorilor, Radulescu a scos la inaintare o firma a sa - SC Somaco Holding SA, pe care o controleaza in totalitate. Cu acordul si finantarea firmei americane, Somaco Holding SA a primit suma de peste 4 milioane de euro, pentru a achita toate datoriile istorice ale ROTRAS, firma falita, intrata in reorganizare judiciara. In perioada ianuarie - aprilie 2006, Somaco - Radulescu a achitat toate aceste datorii, astfel incat, in baza unui "contract de vanzare - cumparare de creante", incheiat la 8.03.2006 intre Somaco Holding SA, in calitate de vanzator si EURO TYRES Corporation - SUA, in calitate de cumparator, firma americana a devenit "creditor unic" al SC Rotras SA in dosarul 948/3/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala, privind lichidarea judiciara a SC
ROTRAS TYRES SA.

Lichidatorul forteaza ridicarea sechestrului penal

La scurt timp dupa reusita cu "creditorul unic", lichidatorul judiciar Ion Popescu a cerut judecatorului sindic Ion Stanciu, din dosarul ROTRAS de la Tribunalul Bucuresti, sa ia in calcul efectuarea de demersuri pentru ridicarea sechestrului penal de pe bunurile societatii. Depasindu-si atributiile de lichidator judiciar, acesta a mers personal in audienta la DNA, la procurorul Mihaela Moraru, la finele lunii mai 2005, pentru a o convinge sa ridice sechestrul penal, pentru ca creditorul unic EURO TYRES Corporation sa-si poata recupera "investitia" , prin vanzarea bunurilor societatii falite. Cum de a fost convins lichidatorul judiciar sa mearga in audienta la DNA - fapt incredibil - nu se stie. In orice caz un lichidator judiciar nu se poate imixtiona intr-o ancheta penala in care o serie de pagubiti il acuza de ani de zile pe Radulescu ca le-a furat firmele. Cert este ca pana in prezent sechestrul nu s-a ridicat, desi avem informatii ca se fac presiuni pentru ridicarea lui. Pentru ca miza ridicarii sale o reprezinta suma de 7 milioane de dolari pe care i-au promis-o americanii lui Radulescu, in momentul in care ROTRAS TYRES SA le va fi data pe tava.

Intelegerea secreta si SRL-ul cu sediu doar pe hartie

ZIUA a intrat in posesia unui protocol secret, dintre Radulescu si americani, perfectat in luna iunie 2006, prin care i s-au promis celui din urma 7 milioane de dolari, platibili in conturile indicate de acesta in clipa in care "vanzarea in bloc a activelor ROTRAS TYRES", va fi "efectuata si inregistrata in numele EURO TYRES, libera de orice sarcini, ipoteci, gajuri, sechestre, drepturi de urmarire, procese sau alte drepturi ale tertilor sau, dupa caz, inregistrate in numele EURO TYRES Manufacturing SRL, o filiala detinuta 100% de EURO TYRES".

In acest protocol apare in calitate de "garantor" al tranzactiei o terta firma - GLOBALTIRES Inc. USA, reprezentata de Laber Shimon, de la care probabil vin toti banii, si spre care va fi dirijat "caimacul" afacerii.

Verificand la Registrul Comertului existenta SRL-ului romanesc pregatit special pentru preluarea ROTRAS-ului, am descoperit ca EURO TYRES Manufacturing SRL a fost infiintat la 22.06.2006, sub nr. J40/10231/ 2006, cu un capital social de 10.000 euro si cu obiect de activitate declarat: fabricarea anvelopelor si camerelor de aer.
Asociat unic al SRL-ului este EURO TYRES Corporation - SUA, iar administrator apare americanul Laber Shimon Pinchas (cel care reprezinta "garantorul" GLOBALTIRES Inc. SUA). Reporterii ZIUA s-au deplasat joi la sediul declarat al SRL-ului, din str. Ion Campineanu nr. 11, etajul IV - cladirea Union Center. Aici nici vorba de vreun birou al acestei firme. O secretara ne-a lamurit ca firma s-a inregistrat cu sediul in cladire, dar ca n-are birou inca si ne-a facut legatura telefonica pe un anumit numar de telefon cu o voce feminina, care ne-a precizat ca Shimon Laber nu e in tara si ca firma n-are birou pentru ca inca nu a inceput sa lucreze.

Revenind la protocolul secret, acesta mai are o clauza care spune ca "se subintelege ca in cazul in care valoarea totala a activelor ROTRAS TYRES cumparate de catre EURO TYRES Manufacturing SRL, la valoarea de piata, este mai mare sau mai mica decat cuantumul creantelor EURO TYRES asupra averii debitoarei falite la data cumpararii... suma tranzactionata (n.red. - adica cele 7 milioane de dolari) nu va fi modificata". Cu alte cuvinte, se stie prea bine ca valoarea bunurilor ROTRAS este in realitate cu mult mai mare decat cele 4,5 milioane euro platite pentru achitarea datoriilor, adunate cu cele 7 milioane de dolari promise lui Radulescu la
finalizarea afacerii. Iata, asadar, cum in pofida sechestrului penal, actiunile ROTRAS sunt pe cale sa fie
vandute!

Procurorii DNA nu iau nici o masura

Parchetul Inaltei Curti (care nu stie inca de protocolul secret cu cele 7 milioane de dolari promise lui Radulescu) s-a sesizat deja asupra contractului de vanzare-cumparare creante din 8.03.2006, dintre SC Somaco Holding SA si EURO TYRES Corporation. Procurorul adjunct sef sectie Elena Iordache a cerut casei de avocati "Rubin Mayer Doru si Trandafir", care ii reprezinta pe americanii de origine israeliana, sa explice circumstantele perfectarii acestui contract, in conditiile existentei sechestrului penal asupra ROTRAS-ului. La DNA insa nu se petrece nimic, desi dosarul ROTRAS este la el pe masa cu toate probele minutios adunate de procurorii Inaltei Curti. Procurorii lui Morar ar trebui sa ia masuri urgente sa verifice in ce mod a respectat legea inculpatul Stefan Radulescu, promitand si primind bani in contul unor actiuni aflate sub sechestru penal si, mai ales, in ce mod acesta i-a pacalit pe americani, ori acestia din urma s-au lasat antrenati cu buna stiinta intr-o afacere-chilipir in care exista cateva firme care reclama de trei ani ca li s-a furat ROTRAS-ul. De asemenea, procurorul sef Daniel Morar ar trebui sa verifice personal daca nu cumva prietenia dintre procurorul sef sectie Irinel Paun si Mihai Ghebaura, invinuit in dosarul ROTRAS (ambii provin din Mehedinti), este un factor din cauza caruia acest dosar treneaza in pofida imenselor prejudicii constatate. ZIUA se ofera sa puna la dispozitia DNA probele tranzactiilor efectuate de Radulescu si americani, in paralel cu sechestrul penal, si publica in facsimilul alaturat una din paginile vestitelor "caiete de combinatii" pierdute de Radulescu, in care acesta, cu manuta lui, semn al premeditarii, si-a facut dinainte calculul cu cele 7 milioane de dolari care ii vor ramane dupa instrainarea

ROTRAS-ului, dupa ce, din suma total negociata, vor fi scazute datoriile de 4,5 milioane de euro, acoperite cu banii americanilor.

Razvan SAVALIUC

Marele Jaf (VII) - Yachtul evazionistilor (Ziua)

Sursa: Ziua, Joi, 27 iulie 2006

Un yacht de lux importat din Germania a fost introdus in Romania de afaceristul Stefan Radulescu cu acte vamale falsificate * Pretul declarat la vama al ambarcatiunii a fost ridicol: doar 2595 de euro * In realitate, vasul a costat 60.000 de euro si a constituit o rasplata pentru avocatul Mihai Bogasiu - principalul colaborator al lui Stefan Radulescu - urmarit de serviciile secrete pentru legaturi cu mafia araba * Lui Radulescu i s-a prezentat materialul de urmarire penala pentru o serie de infractiuni, printre care si folosirea de acte false la Autoritatea Vamala, fapte care au prejudiciat grav bugetul de stat

Un nou dosar penal privindu-l pe multiplul inculpat Stefan Radulescu (cel care a devalizat mai multe societati comerciale obtinand profituri fabuloase) este pe cale sa ajunga pe masa judecatorilor, dupa ce acestuia i s-a prezentat saptamanile trecute materialul de urmarire penala. Printre faptele de care este acuzat Radulescu se numara si prezentarea de documente falsificate la autoritatile vamale romane in scopul sustragerii de la plata datoriei vamale a unei sume de peste un miliard de lei vechi, cu prilejul importului unui yacht de fabricatie germana, marca "Hanse 311". Ambarcatiunea a fost cumparata in octombrie 2003 de Stefan Radulescu, pe firma SC Transporturi Auto Astra SA, de la firma producatoare "Yacht & Technik" GmbA din Germania. Yachtul constituia in fapt o rasplata pentru influentul avocat Mihai Bogasiu (fost procuror, casatorit cu Gabriela Bogasiu - judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie), care l-a ajutat sa faca sute de plangeri sicanatorii contra anchetatorilor care nu-l lasau sa "respire" pe Radulescu. Trebuie spus ca Radulescu si Bogasiu sunt indisolubil legati unul de celalalt, ambii fiind urmariti de Serviciul Roman de Informatii si Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, in legatura cu numeroase afaceri dubioase. De altfel, asa cum ZIUA a aratat in numerele trecute, SRI a avertizat Parchetul General ca tandemul Radulescu - Bogasiu ar fi avut in intentii sa sustraga probe din anumite dosare penale in care erau implicate importante personaje din mafia araba. Bogasiu are multi clienti arabi (cercetati in dosare penale), care i-au devenit prieteni, si spre care au fost vandute o parte din activele de la firmele acaparate de Radulescu prin manopere frauduloase, manopere care au produs conform plangerilor celor pagubiti daune de peste 120 milioane de dolari. SRI a apreciat ca manoperele lui Radulescu au produs statului prejudicii de ordinul suntelor de miliarde de lei.

Kalidora lui Bogasiu

Stefan Radulescu a introdus yachtul in tara la 24 octombrie 2003, cu un tir special amenajat. Lucratorilor vamali le-a fost prezentata o asa-zisa factura de la firma "Yacht & Technik" GmbA, in care valoarea ambarcatiunii (un velier de lux de circa zece metri lungime cu motor Volvo de 20 cai putere) era declarata ca fiind de doar 2595 euro. Un fals ordinar, menit sa eludeze taxele vamale cu peste un miliard de lei vechi. Factura reala, obtinuta ulterior de anchetatori, avea sa demonstreze ca pretul real al ambarcatiunii a fost de 59.736 euro. Yachtul era destinat spre folosinta avocatului Mihai Bogasiu (de care Radulescu se temea pentru ca ii stia toate invartelile si pe care il rasplatea cu onorarii ametitoare dupa fiecare reusita juridica). La 01.12.2003, Radulescu a semnat o imputernicire prin care l-a desemnat pe Mihai Bogasiu sa se ocupe de formalitatile de inmatriculare a ambarcatiunii la Capitania Lacului Snagov. Nava a fost inregistrata pe numele "Kalidora" - rezultat al combinarii prenumelor fetelor lui Bogasiu: Calina si Dorina, iar Radulescu l-a desemnat pe Bogasiu drept persoana desemnata sa raspunda de ambarcatiune. Bogasiu a inceput o viata de huzur, cu iesiri frecvente in largul Marii Negre, in perioadele de sezon. Si-a confectionat tricouri si sepci cu numele "Kalidora", si-a invitat prietenii la iesiri pe mare, inclusiv pe partenera sa de afaceri avocata Angelica Enache, la curent si ea cu toate "afacerile" lui Stefan Radulescu.

Cand politistii si procurorii au inceput sa ia la bani marunti invartelile lui Radulescu de la SC Transporturi Auto Astra SA, si s-au declansat verificarile asupra importului velierului, Bogasiu a incercat disperat sa se descotoroseasca de nava subevaluata in vama. Cu sase luni inainte ca Radulescu sa fie arestat de magistrati, nava a fost vanduta la 27 februarie 2004 unui om de afaceri turc, foarte cunoscut in Constanta - Bayindir Ismet Ismail, patron al SC Balena Trading SRL - Filiala Mangalia, contra sumei de 153 milioane lei vechi (circa 5000 de dolari). Anchetatorii au motive sa creada ca vanzarea este una fictiva intrucat pretul de achizitie este cu mult sub cel real de 60.000 euro si este greu de crezut ca cineva ar fi putut instraina pe "doi lei" o piesa de o asemenea valoare.

Radulescu, sub sechestru penal

ZIUA detine probe zdrobitoare conform carora Bogasiu a folosit in continuare nava. Din fotografia alaturata, in care Bogasiu apare cu prietenii sai pe yachtul Kalidora, se observa ca data capturii imaginii este august 2004, dovada ca nava se afla pe mainile sale ulterior vanzarii ei. Mai mult, Stefan Radulescu a continuat sa plateasca asigurarea anuala a navei la ASIROM si in anii urmatori vanzarii, cu bani scosi de pe firma SC Transporturi Auto Astra SA, desi societatea nu mai era in acte proprietara navei. Radulescu a continuat chiar sa cumpere de la SC National Media SRL accesorii pentru yacht, tot cu bani de pe firma SC Transporturi Auto Astra SA. Martorii smecheriilor lui Radulescu au declarat ca de plata acestor facturi se interesa regulat avocatul Mihai Bogasiu, care isi continua nestingherit iesirile pe mare. De asemenea, au rezultat probe materiale si testimoniale potrivit carora Radulescu, in disperarea de a sterge urmele "afacerii", a distrus registrul de casa al SC Transporturi Auto Astra SA, pe care l-a refacut cu prinderea retroactiva in evidente a unor chitante fiscale. A reiesit ca Radulescu a dispus emiterea unor acte contabile care sa evidentieze incasarea fictiva a pretului vanzarii de la SC Balena Trading SRL, si care sa "ateste" ca ulterior s-ar fi decontat respectivele sume catre finul lui Radulescu cu titlu de "restituire creditare", operatiuni menite sa acopere faptul ca in realitate pretul nu fusese achitat de cumparatorul navei.

Pentru recuperarea prejudiciului produs statului prin prezentarea de acte falsificate la Autoritatea Vamala, dar si alte fapte de inselaciune, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata, procurorii Parchetului Inaltei Curti au instituit sechestru asigurator pe bunurile si actiunile de la diverse firme detinute de Stefan Radulescu "pana la concurenta sumei de 460 miliarde lei", cat este apreciata valoarea prejudiciilor produse.

Razvan SAVALIUC

Marele Jaf (VI) - Caderea Omertei in cazul Stefan Radulescu (Ziua)

Apropiatii lui Stefan Radulescu (foto) au rupt legea tacerii si au devoalat operatiunile acestuia de devalizare a unor firme de stat si private * Declaratiile fostilor parteneri de afaceri si administratori de la firmele acaparate de inculpatul Stefan Radulescu au oferit procurorilor indicii zdrobitoare impotriva acestuia * Martorii se tem pentru viata si siguranta lor si a familiilor lor

ZIUA continua seria dezvaluirilor referitoare la afaceristul Stefan Radulescu - inculpat in opt dosare penale pentru fraude financiare de
peste 120 milioane de dolari, cu o serie de declaratii date
anchetatorilor si presei de anumite persoane care i-au fost extrem de
apropiate. Cand au realizat ca Radulescu distruge toate firmele
acaparate prin fel de fel de smecherii, ori prin uzarea fortei,
partenerii sai de afaceri au inceput sa vorbeasca. Martorii au relatat
anchetatorilor si chiar s-au plans in scris judecatorilor de faptul ca, dupa ce au sesizat autoritatilor ispravile lui Radulescu, au primit amenintari cu moartea din partea unor "prieteni supusi" ai lui Radulescu, prin telefoane care le primeau chiar si in perioada cand respectivul se afla in arestul Politiei.

Declaratiile finului lui Radulescu

Cristian Mihai Buciu a fost cununat in vara lui 2002 de Stefan Radulescu, care l-a numit presedinte al Consiliului de Administratie la SC Tofan Trans SA (devenita ulterior Rotras International Holding) si
administrator la Rotras SA. Cand a realizat la finele anului 2004 ca este folosit in manopere frauduloase, Buciu a rupt tacerea si a dat
procurorilor o serie de declaratii in care a aratat ca Radulescu a efectuat mai multe acte false in numele lui pe cand se afla plecat din tara, in luna de miere. Buciu a scos la suprafata metodele lui Radulescu de acaparare a unor firme prin acte fictive pentru sedinte AGA fictive, pentru ca apoi, cu documente false sa se schimbe structura actionariatului: "Se majora fictiv capitalul social pentru ca actionarii majoritari sa devina actionari minoritari, asa cum au patit Gelu Tofan la firmele Tofan Trans, la Transporturi Autor Astra si la Rotras Drobeta Turnu Severin, cum au patit PAS-ul si Dan Nicoara la Mobins SA sau Stan Anton la Somaco SA (...) Radulescu n-a bagat nici un ban, dar dupa majorari fictive de capital in urma carora a ajuns el patron a vandut utilajele noi cumparate dupa 1990 ca fier vechi. A vandut active, terenuri, chiar daca erau sub sechestru, iar pe directorul Dan Nicoara, cel care l-a adus la Mobins ca investitor strategic, l-a dat afara, i-a sechestrat copiii si i-a facut dosare penale". Buciu a mai aratat ca Radulescu, prin majorarile de capital, a pacalit statul roman, deoarece a diminuat pana aproape de zero actiunile detinute de SIF-uri si a devalizat patrimoniul societatilor prin transferuri si vanzari fictive catre firmele membrilor familiei Radulescu, iar sute de muncitori au fost trimisi in somaj. Buciu a dezvaluit ca "Radulescu mi-a spus ca putem sa semnam linistiti orice ca are totul aranjat cu generalul Toma Zaharia de la MI, caruia spunea ca i-a dat 200.000 dolari (...) Radulescu ii avea la picioarele sale pe col. Iftimie, seful Politiei Sector 6, pe raza caruia erau firmele lui Radulescu, ca si pe col. Oprisan, seful Sectiei 22 Politie. Aici ajungeau toate plangerile impotriva lui Radulescu si erau ascunse in sertare. Politistii
veneau la noi la firme ca la ei acasa. Le dadeam combustibil, cauciucuri, le dadeam bani pentru concedii". Buciu a precizat ca Radulescu se lauda cu fel de fel de relatii: "Nastase, Iftimie, Oprisan, Diaconescu, Sorescu, Zaharia" (...) Radulescu avea un memoriu catre Ministerul Justitiei vizavi de actiunile Parchetului si care era apostilat de Nastase catre ministrul Cristian Diaconescu. Spunea ca a fost la Nastase si cand
a iesit de acolo erau persoane importante care faceau anticamera - Gabi Oprea, si ca el a intrat, el a fost mai important decat Gabi Oprea".
Despre dosarul sau penal de la DNA, instrumentat la plangerea lui Radulescu, Buciu a relatat ca acolo "este o mare combinatie, Irinel Paun, Balcan...Irinel Paun este un apropiat al lui Ghebaura, directorul de la Rotras Turnu Severin. Irinel Paun este din Mehedinti, de acolo a venit la Bucuresti (...) prin acest procuror Balcan, care nu stie pe ce lume traieste si care instrumenteaza dosarul 33 in conditiile in care acest dosar a mai fost instrumentat o data".

Declaratiile doctorului Stan Anton
Cetatean german, de profesie medic stomatolog, Stan Anton a fost partener de afaceri cu Stefan Radulescu din momentul in care au preluat impreuna SC Somaco SA, iar ulterior a cumparat actiuni la unele din firmele acaparate de afacerist. Stan Anton a relatat ca "Radulescu e nascut fiara, are mutatie genetica in el... mi-a furat peste 10 milioane euro, in care intra si profiturile. Eu i l-am prezentat pe Marian Didu, care este finul procurorului sef George Muscalu de la Parchetul General. Eu i l-am recomandat ca avocat pe Mihai Bogasiu (n. red. - care a devenit principalul colaborator al lui Radulescu), care i-a adus toate relatiile cu magistratii. Apoi, Radulescu cu Bogasiu m-au furat. Dupa ce am facut plangere penala impotriva sa, Radulescu a platit sa fiu batut eu si sotia mea (...) Bogasiu mi-a spus clar ca lui ii e frica de Radulescu sa nu cumva sa pateasca si el ce a patit Tofan (...) Radulescu a vrut sa-l faca pe Bogasiu, adica sa-l insele, sa-l aiba la mana pe Bogasiu. Radulescu
a introdus in tara un yacht (n. red. - botezat Kalidora) cu acte false, dupa ce l-a introdus i l-a dat lui Bogasiu, care s-a dus si l-a inscris cu numele fetelor lui la Snagov si se lauda peste tot ca are yacht. Pana s-a lamurit Bogasiu ca e cu acte false... Bogasiu i-a spus lui Radulescu sa plateasca si Bogasiu atuncea l-a strans cu usa si Radulescu a platit taxele vamale. Dar infractiunea a ramas, care nu e pedepsita nici pana azi (...) Bogasiu a venit o data sa tradeze. A venit sa tradeze. Ne-am intalnit eu, Tofan, Bogasiu si Marian, la Marian acasa. Bogasiu ne-a spus: dati-mi 250.000 de dolari si vi-l dau pe tava pe Radulescu si va luati si firmele inapoi. Tofan nu a vrut. (...) Bogasiu a ramas tot cu Radulescu. Ei sunt legati prin infractiunile pe care le-au facut impreuna".
Referindu-se la "pilele lui Radulescu din Politie, Stan Anton a declarat: "Din surse destul de sigure stiu ca si gen. Toma Zaharia ar fi luat 100.000 sau 200.000 de dolari de la Radulescu".

Declaratiile lui Dan Radu Nicoara, fost presedinte PAS Mobins SA Fost director si presedinte al PAS-ului din cadrul SC Mobins SA, Dan Radu Nicoara a relatat cum a fost inselat de Stefan Radulescu, care a pus mana pe societate promitand investitii puternice, salarii mari si altele: "Politica lui a fost sa indatoreze fabrica noastra catre firmele lui, ca sa o bage in faliment. Radulescu s-a infuriat pentru ca il intrebam cand baga banii in banca, pentru ca n-a platit nici macar pachetul majoritar de 54% pe care l-a preluat de la noi. M-a dat afara din serviciu, mi-a sechestrat copiii ca sa-i dau masina pe care eu o aveam pe contract de comodat. Am fost amenintat cu moartea, amenintari pe care le-am inregistrat si le-am depus la Parchet. A facut praf fabrica. A concediat 500 de muncitori fara compensatii. Mie mi-a facut peste 100 de plangeri penale pentru ca faceam presiuni la institutiile statului pentru anchetarea lui (...) Radulescu are relatii puternice in Parchet". Nicoara ne-a declarat ca in 2004 i-a lasat un memoriu procurorului DNA, Maricel Sanpetru (azi - prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei), si ca a doua zi i-a fost pus memoriul in fata de catre un apropiat al lui Stefan Radulescu pentru a i se demonstra ca se stie tot ceea ce el face.
Referitor la episodul cu sechestrarea copiilor sai, Nicoara a relatat ca din ordinele lui Radulescu, caruia nu a vrut sa-i preda un autoturism Audi pe care il avea cu contract, o echipa de bodyguarzi i-au tinut copiii sechestrati mai bine de patru ore, iar pe el l-au tinut inchis intr-o camera pana dupa miezul noptii, si a fost nevoie de doua ore de negocieri intre politistii de la Sectia 22 si Radulescu ca sa se accepte eliberarea sa. Dosarul penal declansat la Parchetul Sectorului 6, la plangerea lui Nicoara contra lui Radulescu, a fost musamalizat.

Razvan SAVALIUC

Marele Jaf (V) Caietul de "combinatii" al lui Radulescu (Ziua)

Un bloc-notes al inculpatului Stefan Radulescu, in care isi nota incepand cu ianuarie 2006 intalnirile de taina, contactele si operatiunile financiare, scoate la iveala "relatiile" acestuia * Nume grele de procurori de la varful DNA (Mircea Zarie) si Parchetul General, ofiteri din serviciul secret al MAI condus de "Vulpea", secretari de stat si functionari de la Finante apar in insemnarile lui Radulescu * Surprinzator, in caiet apare si numarul de celular al comisarului Stefan Tofan, de la Sectia 12 Politie, care a instrumentat, fara rezultat, dosarul in care omul de afaceri Gelu Tofan a fost lovit cu ranga in cap * Radulescu a negat permanent ca s-ar fi aflat in spatele acestui atentat * ZIUA publica un document naucitor emis de DNA, care demonstreaza gandirea de tip sovietic pe care o au inca unii procurori

Ziarul ZIUA continua seria de dezvaluiri despre afacerile necurate ale lui Stefan Radulescu, urmarit penal in numeroase dosare pentru acapararea prin frauda a unor societati comerciale prospere si vanzarea lor pe bucatele in scopul acumularii peste noapte a unor averi uriase.
Reporterii ZIUA au intrat in posesia unei probe zdrobitoare, care poate face lumina in dosarele penale in care este cercetat Radulescu. Este vorba de un caiet de "combinatii" al
acestuia, in care, incepand cu ianuarie 2006, afaceristul isi nota persoanele cu care intra in contact, numerele de telefon ale acestora, date calendaristice, diverse sume de bani pe care le misca prin societatile comerciale acaparate de el, precum si date despre multe din procesele aflate pe rol, care il interesau. Este de notorietate in anturajul lui Radulescu - dupa cum ZIUA a demonstrat in numerele trecute prin publicarea unor probe in acest sens - ca acesta se lauda frecvent cu relatiile pe care le avea in diverse medii: politie, magistratura, oameni politici etc. Caietul de "combinatii" al lui Radulescu ne infatiseaza un tablou cu o parte din cercul de cunostinte al acestuia.
Unele mentiuni din caiet fac trimitere la persoane sus-puse care nu ar trebui, datorita pozitiei lor in societate, sa aiba relatii apropiate cu Stefan Radulescu (ci doar strict profesionale) in conditiile in care acesta e inculpat si invinuit in opt dosare penale (intr-unul din ele a si fost arestat vreme de patru luni) pentru fraude care au generat, conform celor sesizate de pagubiti, prejudicii de peste 120 de milioane de dolari.
Frapeaza totodata multitudinea de nume de functionari de la diferite nivele ale Finantelor Publice, in conditiile in care serviciile secrete, dar si Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor au sesizat Parchetul Inaltei Curti cu privire la numeroase fapte suspecte de spalare de bani, evaziune fiscala etc, retinute in sarcina gruparii lui Radulescu.
ZIUA publica in continuare informatiile cele mai interesante din acest caiet de "combinatii", pe care, la cerere, il vom pune la dispozitia organelor de ancheta, in vederea verificarii naturii exacte a "relatiilor" lui Stefan Radulescu.

Misteriosul ofiter din serviciul secret al MAI

Insemnarile lui Radulescu din caietul sau secret pomenesc in doua randuri de un anume "inspector principal Constantinescu - telefon 300.11.50" in dreptul caruia este mentionat "DGIPI", care inseamna Directia Generala de Informatii si Protectie Interna a Ministerului Administratiei si Internelor, adica, mai pe intelesul oricui, serviciul secret al Internelor, condus de chestorul principal Virgil Ardelean, zis "Vulpea".
Totodata, in dreptul numelui Constantinescu mai apar si mentiunile "IGPR" (Inspectoratul General al Politiei Romane) si "str. Ilfov", loc unde se afla o unitate a Politiei de combatere a crimei organizate. Cu toate acestea, in evidentele IGPR nu apare nici un ofiter cu numele Constantinescu - dupa cum ni s-a comunicat de la biroul de presa - telefonul indicat apare ca fiind "deranjat temporar", iar de la cabinetul chestorului Virgil Ardelean ni s-a comunicat ca in DGIPI exista trei ofiteri cu numele Constantinescu.

Surse avizate ne-au informat ca un anume ofiter, Adrian Constantinescu, a redactat mai multe note informative adresate conducerii Politiei, in care ofiterii de politie care anchetau o parte din dosarele penale ale lui Stefan Radulescu erau zugraviti intr-o lumina negativa, in scopul compromiterii si scoaterii lor din aceste dosare. Este evident ca daca DGIPI are ofiteri care se indeletnicesc cu asemenea "rapoarte", nu le-ar recunoaste existenta pentru ca o asemenea recunoastere ar echivala cu o deconspirare.

Mircea Zarie, adjunctul sefului DNA, s-a intalnit cu Radulescu

Un nume greu care apare in insemnarile lui Radulescu este "DNA - Zarie" caruia i se pomeneste si numarul de telefon. Mircea Zarie este adjunctul sefului DNA, Daniel Marius Morar, si coordoneaza Sectia I de combatere a coruptiei, condusa de procurorul sef Irinel Paun.
Mentionam ca Radulescu cere insistent anchetatorilor din Parchetul Inaltei Curti sa-i trimita dosarele penale in care e invinuit si inculpat la DNA, demonstrand o mare "incredere" in aceasta institutie. La DNA, Radulescu a reusit o performanta unicat in Justitia romana, si anume, in urma plangerilor lui si al sotiei sale, procurorul Constantin Gherta de la Parchetul General (care instrumenteaza dosarele lui Radulescu) este urmarit penal pentru "santaj" si "favorizare a infractorului" de catre procurorul Constantin Balcan, care nu da semne ca vrea sa finalizeze acest dosar controversat. Balcan este acuzat la randul lui intr-o plangere penala de favorizarea infractorului, constand in faptul ca a raspuns comenzilor lui Radulescu si l-a inculpat pe magistratul Gherta, pentru a bloca dosarele penale instrumentate de acesta impotriva lui Radulescu.
ZIUA a prezentat in numerele trecute maniera in care primul rechizitoriu emis pe numele lui Radulescu la finele anului trecut a fost anulat de instanta de judecata pe baza unor adrese ale DNA ale caror continut era contrazis categoric de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Contactat telefonic, procurorul Mircea Zarie ne-a declarat ca nu-si explica cum a aparut numele sau in caietul lui Radulescu, dar a recunoscut ca l-a primit intr-o "audienta" pe acesta si pe avocatul sau, Mihai Bogasiu, in data de 1 martie 2006. Zarie a adaugat ca l-a primit pe
Radulescu ca urmare a dispozitiilor pe care i le-a dat seful DNA, Daniel Morar, pe marginea unui memoriu, si ca Radulescu nu a venit la el ca sa-i multumeasca pentru ceva anume, ci ca sa "reclame" lentoarea unor dosare.

Mentalitate de procuror sovietic la DNA

Legat tot de cazul Radulescu, un document halucinant, emis de procurorul sef sectie DNA, Irinel Paun (seful lui Balcan si subalternul lui Zarie), document aflat in dosarul in care s-a inceput urmarirea penala contra procurorului Gherta, demonstreaza ca urmarirea penala nu s-a inceput ca urmare a existentei unor indicii de comitere a infractiunii de "santaj", ci printr-o interpretare aberanta a legii. Documentul DNA - pe care il prezentam alaturat in facsimil - constituie in fapt un raspuns la plangerea lui Gherta impotriva solutiei de incepere a urmaririi penale contra sa data de procurorul Balcan. Din lecturarea ultimului aliniat al adresei DNA nr. 1873/II-2/2005 din 22 decembrie 2005, semnata de procurorul sef sectie Irinel Paun, se observa un profund rationament juridic: "In acelasi timp, situatia de fapt concreta, existenta sau inexistenta vinovatiei persoanelor reclamate, nu puteau fi stabilite decat dupa inceperea urmaririi penale, prin administrarea unor mijloace de proba si nu a unor acte premergatoare". Acest teribil rationament este de natura sa induca ideea ca indiferent daca exista sau nu indicii de vinovatie contra unei persoane, inceperea urmaririi penale este obligatorie. Cu alte cuvinte, potrivit celor izvorate din "putul gandirii" lui Irinel Paun, orice plangere penala depusa contra unei persoane ar declansa automat inceperea urmaririi penale, pentru ca altfel nu s-ar putea dovedi nevinovatia ei. N-ar avea prin urmare nici o importanta ca legea cere existenta unor "indicii temeinice" de vinovatie pentru declansarea urmaririi penale ori ca persoana urmarita in asemenea conditii poate fi aratata cu degetul ca un prezumtiv infractor.
Daca acesta e "rationamentul" pentru care s-a retinut "santajul" la procurorul Gherta, se dovedeste o data in plus ca principalul anchetator care instrumenteaza dosarele penale ale inculpatului Stefan Radulescu este blocat la mantinela de DNA, intr-o maniera abuziva, dar care este perfect pe placul celui acuzat de furtul a catorva firme, cu prejudicii de 120 de milioane de dolari. Amintim ca datorita acestei ispravi (inceperea urmaririi contra lui Gherta) Radulescu a formulat nenumarate plangeri prin care s-a prezentat drept o victima a unui "procuror compromis", reusind sa ingreuneze semnificativ activitatea de urmarire penala.
Adresa DNA a fost studiata de multi dintre conducatorii Parchetului Inaltei Curtii, iar reactiile au fost de la o extrema la alta, adica de la ras, la facutul crucii. Consiliul Superior al Magistraturii a declansat o inspectie pe acest caz.

La curent cu audierile in cazul tentativei de omor

Surprinzator, revenind la caietul de "combinatii", in insemnarile lui Radulescu apare si mentiunea: "Sectia 12 Politie, comisar Tofan Stefan, 0740.277.497; de audiat Solovistau + Guta". Pentru cine nu stie, comisarul Stefan Tofan este cel care a investigat dosarul privind
tentativa de omor contra omului de afaceri cu acelasi nume, Gelu Tofan, din ianuarie 2006, atentat in care omul de afaceri s-a ales cu capul spart de o ranga, fiind internat o buna perioada in spital. In conditiile in care Radulescu a negat constant implicarea sa in atentat, mentiunea din caietul sau secret ridica mari semne de intrebare, mai ales ca Politia nu a fost in stare sa-l identifice pana in prezent pe agresorul platit sa-l ucida pe fostul sau patron. Este curios de aflat cum de stia Radulescu ca urmau sa fie audiate doua persoane, in conditiile in care se cunoaste ca procedurile din timpul unei anchete sunt secrete. Contactat telefonic, comisarul Stefan Tofan ne-a declarat, surprins, ca n-are nici cea mai mica idee cum a aparut numele si numarul telefonului sau in caietul lui Radulescu. Comisarul a sustinut ca nu-l cunoaste pe acesta si ca s-a vazut o singura data cu fratele acestuia, Alexandru Radulescu, pe care l-a insotit la sediul firmei sale pentru audierea unui sofer. Comisarul a mai precizat ca in prezent cazul cu tentativa de omor nu se mai afla la el, ci la seful sau, comisarul Cezar Suciu, de la Sectia 12.

Legaturile din Transporturi si Finante

Un alt nume greu care apare in caiet este cel al secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Alexandru Galiatatos, in dreptul numelui caruia este mentionat numarul telefonului mobil, precum si numarul de celular al sefului de cabinet al acestuia, "Marinescu". Mai apare si numele procurorului Sorin Stanescu, din Parchetul Inaltei Curti, care instrumenteaza plangerea penala formulata de magistratul Gherta contra procurorului DNA Constantin Balcan, dar si o plangere a omului de afaceri Gelu Tofan contra procurorilor Balcan, de la DNA, si Gheorghe Muscalu, de la DIICOT. Contactat telefonic, procurorul Stanescu ne-a confirmat ca l-a audiat pe Stefan Radulescu in aceste dosare in cursul lunii februarie a.c. si ca de aici e posibil sa fi aparut numele sau in caiet.
De asemenea, peste tot in insemnari apar numele si telefoanele unor functionari importanti din diferite directii de Finante Publice, precum "D. Finante Publice Mari contribuabili d-na Dana Rata 410.03.19 (...) Emilia Dragu 410.55.49 (...) Ministerul Finantelor"; "Fax Finante dir. Dorina Vasile 314.48.93, dir. Dobrisan - Finante 6 - 311.08.03" si multi altii.
In coltul de jos al unei pagini apare numele unui functionar "Laurentiu Pavel - Finante", care se banuieste ca este in relatii foarte apropiate cu Radulescu. La o descindere cu "mascati" la un sediu al firmelor lui Radulescu, respectivul functionar, pe numele sau intreg Laurentiu Pavel Constantin - director al Directiei Metodologie si Proceduri Administrative din Ministerul Finantelor, a fost surprins cu o serie de documente fiscale asupra sa si, potrivit informatiilor furnizate, respectivul nu a putut explica organelor de politie natura si scopul prezentei sale.

Razvan SAVALIUC

Replica lui Radulescu (Ziua)

Ca reactie la articolul "Marele jaf", protagonistul principal al dezvaluirilor noastre, Stefan Radulescu, ne-a trimis un lung drept la replica la redactie in care sustine ca n-a existat nici un "mare jaf". El adauga ca: "Subsemnatul nu am nici o legatura cu 'atentatul' produs asupra d-lui Tofan Gheorghe la inceputul anului 2006, in sensul ca nu i-am adresat d-lui Tofan Gheorghe nici un fel de amenintare si nici nu sunt implicat sub nici o forma in agresiunea careia i-a cazut victima dl. Tofan Gheorghe. Consider ca dl. Tofan Gheorghe incearca sa castige putina imagine prin pozarea in calitate de victima a subsemnatului, in conditiile in care imprejurarile reale sunt cu totul altele".
Cu referire la sustinerile lui Radulescu, potrivit caruia el n-ar avea nici o legatura cu acapararea frauduloasa si vanzarea pe bucatele a SC Tofan Trans SA, o echipa de reporteri ZIUA, sub coordonarea sefului Departamentului Eveniment-Investigatii a ziarului nostru a analizat cu atentie intregul caz. Concluzia trasa pe baza actelor detinute, precum si actelor prezentate de Radulescu, a fost ca acesta nu a reusit sa probeze ca este strain de modul in care s-au acaparat si vandut actiunile si activele SC Tofan Trans SA, ci dimpotriva. (D.E.I.)

Ofiterii lui Radulescu (Ziua)

Fragment.
Articol complet la sursa: http://www.ziua.net/display.php?data=2006-07-17&id=203706

Politistii “cumparau” masini de la firmele lui Radulescu

Cristian Marinciu, din Bucuresti, care a detinut un pachet de actiuni la SC Tofan Trans SA, a sesizat Presedintia Romaniei ca dupa ce gruparea Radulescu a “cucerit” pozitia de actionar majoritar, a inceput sa vanda imensul parc de masini existent in folos propriu. In plangere s-a reclamat ca pe fondul problemelor pe care Radulescu le avea cu anchetatorii (era cu doar trei luni inainte ca Radulescu sa fie arestat) dar mai ales a descinderilor dese ale politistilor, s-au dat unor ofiteri diverse cadouri si chiar autoturisme si dube, fiind nominalizati ofiterul Badea Udroiu, din Politia Capitalei si un anume Voicu, de la Serviciul economic al Politiei Sector 6. Era vorba de mai multe Dacii 1300 si TV-uri auto instrainate prin SC Transporturi Auto Astra SA, in schimbul carora s-ar fi emis politistilor facturi cu valori simbolice. Plangerea lui Marinciu a fost inregistrata sub nr. 17413 din 30.08.2004 la Presedintia Romaniei. Dupa o cercetare sumara a cazului, Politia Capitalei, prin chestorul Marian Tutilescu a raspuns in scris petentului, prin adresa nr. 94.122 din 25.10.2004: “Din verificari nu a rezultat ca ofiterii nominalizati de dvs. in petitie ar fi primit diverse cadouri de la conducerea SC Transporturi Astra SA, iar pentru autovehiculele dobandite de la societatea mentionata, acestia au prezentat documente justificative” (vezi facsimil). Iata, prin urmare, cum sefii politistilor care faceau verificari la firmele lui Radulescu, au considerat drept un gest firesc ca subalternii lor sa cumpere preferential autoturisme si dubite tocmai de la firmele invinuitilor din dosarele pe care le aveau in lucru.

Tofan la DNA. Omul de afaceri spune că procurorii trenează ancheta (Realitatea TV)

REALITATEA.NET - TOFAN LA DNA
Omul de afaceri Gelu Tofan a fost audiat timp de o oră de procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie. El a fost chemat să dea declaraţii în dosarul în care este acuzat de şantaj şi instigare la trafic de influenţă.

La ieşirea de la audieri, omul de afaceri a spus că ancheta trenează şi că anchetatorii nu i-au dat noi amănunte cu privire la acuzaţiile care i se aduc.

În acelaşi dosar, alături de Gelu Tofan, este pus sub acuzare şi procurorul Constantin Gherţa de la Parchetul General, care s-a autodenunţat că ar fi primit mită de la Ştefan Rădulescu. Acesta este acuzat în dosarul Tofan că a comis mai multe infracţiuni economice, care ar fi prejudiciat cu miliarde de lei vechi atât bugetul de stat, cât şi unele firme private.

Gelu Tofan si-a lasat afacerea cu anvelope in pana (Capital)

Gelu Tofan, romanul care a construit cel mai mare holding privat din domeniul productiei de anvelope, a inchis portile Danubiana, ultima fabrica pe care o mai controla, pentru a se lansa in afaceri imobiliare.

Adresa de internet www.tofan.ro este in reconstructie. Suntem anuntati ca va fi lansata in curand, dar ca acum se lucreaza. Primul om de afaceri care a avut in mana o intreaga industrie in Romania postrevolutionara a intrat intr-o criza de lichiditati care ar putea sa-l coste scump, poate chiar sa-l scoata din afaceri. In anii ‘90 a fost unul dintre cei mai respectati oameni de afaceri romani. Amabil si binefacator al societatii romanesti, Gelu Tofan reusise sa transforme in realitate visul de marire al unui tanar venit la Bucuresti din Moldova. Revista Capital l-a premiat, de altfel, ca fiind antreprenorul anului. Acum, parasit de colaboratorii apropiati si tradat de un fost partener care l-a lasat fara jumatate din avere, Gelu Tofan a pus lacat afacerii care l-a facut celebru: productia si comertul cu anvelope. “In orice afacere, din cand in cand, apar probleme. Eu mi-am propus sa restructurez din temelii grupul pe care il conduc. Asa ca am inceput prin a inchide, pentru un an de zile, fabrica de anvelope Danubiana”, sustine Tofan. Danubiana pierdea 500.000 de dolari pe luna, si acumulase, deja, datorii de peste 12 milioane de dolari la banci si furnizori.

In 2001, grupul francez Michelin a preluat de la Gelu Tofan si grupul financiar Nomura 88% din capitalul social al Victoria Prahova, 99% din actiunile Silvania Zalau si 100% din actiunile Tofan Recap. O afacere de 92 de milioane de dolari, care i-a adus domnului Tofan in buzunar cateva milioane de dolari bune. La fel si celorlalti actionari, care au castigat in jur de jumatate de milion de dolari fiecare. Tofan anunta, la acel moment, ca va continua sa ramana in afacerile cu anvelope prin Rotras Drobeta-Turnu Severin, cel mai mare producator de anvelope gigant din Romania, si Danubiana, producatorul de anvelope pentru tractoare si alte vehicule industriale. Numai ca, un an mai tarziu, afacerile evaluate de Tofan la 70 de milioane de dolari, adica Tofan Trans si Rotras, i-au fost “preluate” de fostul partener stefan Radulescu. Un amplu razboi a izbucnit intre cei doi, iar Gelu Tofan a sfarsit prin a fi si batut si cu banii luati. Cel putin pana in acest moment. Visul de marire a devenit o poveste dramatica a decaderii, pe care Tofan o pune pe seama increderii in oameni. “Am acordat credit imens de incredere unor oameni care m-au tradat. Radulescu si-a pregatit minutios planul de furt. Practic, cea mai mare greseala a vietii mele a fost aceea prin care i-am acordat putere deplina la Tofan Trans”, spune Tofan. Dupa ce a vandut si sama, reteaua de service auto pentru anvelope, Tofan a avut mai multe incercari de redresare a afacerii de la Danubiana. Angajarea lui Guido Castelluicio, un manager italian, nu a rezolvat deloc problemele. Asa ca, pus in fata faptului implinit, omul de afaceri a decis sa puna in aplicare un plan de criza. Plan menit a salva macar o parte din imperiul pe care inca il mai controleaza. Tofan se gandeste la industria care in ultimii ani a generat cele mai mari profituri, afacerile imobiliare. Planul sau de criza presupune transformarea a 160 de hectare de teren, pe care le detine in zona Popesti-Leordeni, intr-un amplu complex industrial si rezidential. Mai precis, pe 35 de hectare are de gand sa construiasca 480 de case, iar pe 45, un parc industrial. Vedeta acestui parc ar urma sa fie un centru logistic destinat containerelor de marfuri. Acestea ar urma sa fie preluate din portul Oltenita sau pe calea ferata, care are cap de linie chiar in curtea Danubiana. “In urma cu un an si jumatate, pretul terenului din aceasta zona era de opt dolari. Acum se vinde cu 35 de euro fara TVA”, spune Tofan. Asa ca, inarmat cu un plan de afaceri, asteapta ca fondurile de investitii sa-l contacteze. “Sunt discutii cu mai multi investitori pentru a specula strategic extraordinara pozitie pe care Danubiana o are pe linia de centura a Capitalei”, explica Tofan. El promite ca tot profitul pe care il va obtine din aceste afaceri urmeaza sa fie investit pentru redeschiderea Danubiana. “Schimbarea parcului agricol prin impunerea utilajelor din import ne obliga sa investim cel putin sapte milioane de euro in retehnologizare. Noi ne-am propus ca, in cel mult un an de zile, sa finalizam aceasta restructurare”, sustine omul de afaceri.

Negocierile cu o firma americana si una din India ar putea sa-i aduca o raza de soare unui roman obisnuit sa aiba toata lumea la picioare. Ramane de vazut.

1.250.000 de metri patrat
la marginea Capitalei, pe care Gelu Tofan ii are la dispozitie pentru a incerca sa se intoarca in afacerile de anvergura. El trebuie sa rezolve problema finantarii

Increderea m-a tras In jos
“Am acordat credit imens de incredere unor oameni care m-au tradat. Aceasta cred ca este principala problema de management pe care o trec la capitolul asa nu se face.”

Gelu Tofan

Marire si decadere
1,7 milioane de anvelope au exportat in 2000 fabricile aflate in proprietatea lui Gelu Tofan. Grupul care ii poarta numele s-a numarat, de altfel, in acel an printre primii producatori la nivel mondial.

100 milioane de euro a fost cifra de afaceri pe care a inregistrat-o grupul Tofan in anul 2003. Suma coincide cu valoarea investitiile facute de catre japonezii de la Nomura in afacerile romanesti cu anvelope.

70 milioane de euro este evaluarea lui Gelu Tofan pentru afacerile pe care le-a pierdut in razboiul cu stefan Radulescu.

92 milioane de dolari a platit grupul Michelin pe fabricile pe care le-a preluat de la Tofan si grupul Nomura.

300.000 de gaste a intentionat Gelu Tofan sa creasca in satul natal din Moldova. Afacere pe care a abandonat-o ulterior.

583,6 si respectiv 715,42 lei vechi a fost valoarea dividendului acordat de Danubiana in 1999 si 2000.

160 hectare de teren este zona industriala Danubiana pe care Tofan incearca sa recladeasca afacerile.

7 milioane de euro este nivelul investitiei pe care antreprenorul trebuie sa o faca la Danubiana.

Articol de Dragos Nedelcu

Snagov - Manastirea lacustra (Romania Libera)

Snagov - Manastirea lacustra
Acasa la Vlad Tepes

Insula avea peste patru hectare. Acum, din cauza ploilor si a apelor care au muscat din mal, nu mai are nici trei jumate. In afara de biserica, clopotnita, un paraclis, o statuie oribila si doua case cu acareturile aferente, nu mai exista nici o constructie. Mai sunt cateva animale si o poiata cu oratanii. Oficial, "asezarea", atestata documentar inca din secolul al XIV-lea, are un singur locuitor: un popa. Neoficial, mai are unul, temporar: un argat care face si pe clopotarul. Numele ei este Sfanta Manastire Snagov "Vlad Tepes", cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica". Este locul in care se spune ca se odihneste cel indeobste cunoscut sub numele de Vlad Dracul sau, mai simplu, Dracula.

Recensamant de manastire

Nea Dumitru Sulugiuc are 47 de ani si e din Andrieseni, judetul Iasi. De zece luni il sprijina pe staretul, de doar 39 de ani, Varahiil Banateanul, la gospodarirea manastirii. Ii cam place sa traga la masea, da' il tine parintele din scurt. "Sunt multumit. Imi da casa, masa si doua milioane pe luna", zice nea Dumitru. Cat e ziua de lunga raneste la grajdul vitelor, da de mancare la pasari, tunde iarba, face pe barcagiul pe o lotca veche cu vaslele rupte si, cand e slujba, trage clopotele de la biserica. Are companie selecta. O haita de catei peste care tartore este dulaul Pufi. O vaca - Fulga, si vitica ei - Milka. Un tap, pe nume Max, si haremul lui de doua capre botezate Steluta si Tilica, impreuna cu un ied inca fara nume. Patru oi, vreo suta si ceva de gaini si rate, si o familie de iepuri cu opt pui intregesc parcul zoo de pe insula. In singuraticul si straniul habitat traiesc cu totii, oameni si animale, intr-o simbioza aproape perfecta.

Opt ore rugaciune, opt munca si opt odihna

Linistea ecosistemului insular e tulburata din cand in cand de barcile si iahturile potentatilor care si-au facut vile pe malurile lacului. "Io le zic cosciuge plutitoare", zice nea Dumitru, aratand cu mana catre o salupa ce da ocol insulei. "Mai deunazi era una in curu' gol intr-o barca. Se schimba, nu-s' ce facea! Da' n-am io timp sa ma uit pe lac...". Nu-i prea plac vecinii. Mai ales cei din vestul insulei, de langa debarcader: "Toata mizeria o arunca acolo langa ponton. Mai mare rusinea. Vin strainii si ne facem de ras. Noi avem o groapa de gunoi tocma-n fundu' insulei (n.r. - vest) si cand se umple ii dam foc". In rest, turistii vin doar vara. Iarna se intampla sa ramana izolati cu saptamanile. Gheata e prea subtire sa mergi pe ea, iar cu barca nu se poate. Aveau si un televizor, dar, spune parintele Varahiil, s-a stricat, asa ca acum doar radioul mai anima atmosfera. Incalzirea e pe lemne, iar curentul vine pe cablu subacvatic. S-a intamplat odata, prin 2004, de-a ramas popa fara curent vreo doua luni. Noroc ca venise primavara. "Oricum - adauga staretul - noi traim opt ore in rugaciune, opt la munca si opt la odihna."

Insula lui Dracula

Privita de pe mal, prin aburii diminetii, insula Snagov, de pe lacul omonim, iti apare ca un liman incarcat de istorie si mister. Dintre copaci se itesc stinghere turla manastirii si clopotnita de pe vremea lui Mircea cel Batran. Aceasta, daca faci abstractie de gunoaiele si mirosul dejectiilor ce te insotesc pe drumeagul abrupt care duce la un debarcader subred. Aparent, pe bucata de pamant inconjurata de apele lacului Snagov nu mai exista nicio constructie. Pare nelocuita. Vraja se spulbera repede cand esti inconjurat de vreo cinci-sase tuciurii care se ofera, pentru o suta de mii de lei de persoana, sa te plimbe dus-intors, cu o luntre prapadita, pana la insula ce gazduieste manastirea. Evident, fara bilet. Daca te tocmesti, accepta si cincizeci. Cu strainii sunt mai snapani, ii jecmanesc pe fata. "Sunt niste banditi", se plange preotul-calugar Varahiil Banateanul, staretul manastirii, "noi avem venituri proprii doar patru luni pe an, vara, cand mai avem vizitatori. Daca omul da o gramada de bani la barcagiii astia, nu mai lasa nimic pentru sfanta biserica. Odata, cand am incercat sa le vorbesc, m-au scuipat pe fata".

Prioritatile staretului Varahiil

"Tineretul nu mai are inclinare catre manastire. Nu mai vor tinerii sa asculte de cel mai mare si sa fie sarac de bunavoie", constata cu amaraciune staretul Varahiil. De-aia e si singur, fara alti calugari. Au mai venit unii, au stat cate o zi-doua, au vazut ca privatiunile si servitutile sunt prea mari, asa ca au dat bir cu fugitii. Manastirea produce doar opt luni pe an. Venit are din lumanari, vederi, brosuri, iconite, cruciulite, un CD cu istoricul manastirii si taxa de monument istoric. Cam de pe la Pasti incepe sa mearga treaba. Anul asta, a vazut toata lumea la televizor, au venit cu iahtul la manastire Irinel Columbeanu cu iubita lui Monica Gabor si Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale. Au luat lumina si au plecat imediat. Parintele nu vrea sa comenteze. Pe afaceristul Gelu Tofan il pomeneste insa: "Ma mai ajuta domnu' Tofan. Aduce p-aci ministri si ne mai deschide si niste usi. D-aia i-am zis "Nasu' manastirii"". In ultima vreme, parintele s-a zbatut sa incheie un protocol de un milion de euro pentru indiguire si imprejmuirea malurilor insulei. Sa n-o mai sape apa. Iar in plan mai are, in ordinea prioritatilor, finalizarea restaurarii picturilor din anul 1563 si din secolul XIX; construirea unei pasarele, ridicarea unei cladiri care sa cuprinda zece chilii, o bucatarie si o sala de mese, basca acareturile aferente si refacerea stravechiului tunel ce lega insula de mal. In total, socoteste-n barba guralivul staret, ar fi vorba de vreo 4,6 milioane de euro si opt miliarde de lei. Are ambitie tanarul parintel.

Morminte de pasoptisti si broaste blestemate la tacere

Odata debarcat pe partea de vest a insulei, dupa o "croaziera" lacustra de vreo 250 de metri, te intampina pe mana dreapta o cruce de lemn, inalta cat un stat de om, care troneaza pe un musuroi de pamant lung de vreo opt metri, lat de patru si inalt de unu. Este mormantul a 54 de pasoptisti, care au fost inecati in lac si apoi ingropati aici intr-o groapa comuna. Fusesera inchisi in inchisoarea politica de pe insula ce a functionat, in paralel cu manastirea, timp de cateva secole. Pana in 1856, cand a fost transformata in scoala de reeducare pentru tineret. Un alt debarcader, mai mare si cu apa mai adanca, se gaseste pe latura sudica. Acolo vine in weekend vaporasul cu turisti de la Snagov Parc. Apoi, iti ies in fata clopotnita si, cativa metri mai incolo, biserica. Sfantul lacas este urmasul unei alte asezari monahale, care a existat pe insula inca din secolul XI, dar care, fiind din lemn, a ars. Abia in 1453, Vladislav al II-lea zideste un paraclis ale carui usi imparatesti se afla acum la Muzeul de Arta. Trei ani mai tarziu, Vlad Tepes ridica un zid de aparare, un pod, o inchisoare pentru tradatori si talhari si sapa un tunel care incepea din dreptul clopotnitei si iesea vizavi, pe mal, cam pe unde se afla acum fostul palat al lui Ceausescu. In biserica, in fata altarului, se odihneste Vlad Tepes. Vin strainii si se uita ca la altceva, cu ochii mariti, la mormantul zidit in pardoseala bisericii. Nu zabovesc prea mult prin preajma locului de veci. Mitul lui Dracula ii sperie, in ciuda asigurarilor date cum ca Voda Tepes n-a fost un vampir. Isi fac cruce, fac repede o poza si se grabesc spre iesire. Manastirea s-a afirmat ca un centru panortodox in timpul staretiei Sfantului Antim Ivireanul, care, spune legenda, a blestemat broastele sa nu mai oracaie pe langa insula. Si asta cam asa e. De jur-imprejur nu se mai aude nici macar un "oac".

Cu galeata chinezeasca la fantana lui Vlad Tepes

In spatele bisericii se afla o fantana sapata in 1456, pe vremea lui Tepes Voda. Are marginile din piatra gaurita cu dalta. Distractia e ca apa, buna de baut, desi un pic salcie, e scoasa cu o galeata chinezeasca din tabla de inox. Mai departe, spre est, se vad prin iarba ramasitele temutei inchisori. Peste ruine isi fac veacul acum cateva capre. La dreapta, gasesti imediat singura buda de pe insula. In afara de cea din casa staretului, pe care o gasesti pe stanga cum te-ai coborat din barca. Si tot in stanga, dar pe malul de nord al insulei, e o statuie infatisand o maicuta cu un copil in brate. "Pe langa faptul ca-i urata, mai sta si cu spatele la biserica", spune parintele Varahiil Banateanul. Jos, pe partea din spate a statuii, se afla o inscriptie: "Patriciu - '99".
Ultimele doua constructii de pe insula sunt pe malul sudic. Fosta casa a defunctului staret al manastirii, preotul Emilian Poenaru, plecat in lumea celor drepti in 2003, folosita in prezent mai mult ca o casa de oaspeti si un paraclis, cu Hramul Bunavestire, in fata caruia se afla si mormantul sau. O inscriptie aflata deasupra usii de la intrare spune ca paraclisul a fost construit pe cheltuiala fostului staret, insa carcotasii spun ca banii au venit de la o familie de greci. Despre morti, numai de bine.

Un articol de Mihnea-Petru Parvu