23 June 2002

Tofan mizeaza pe gasca de Botosani (Ziarul Financiar)

Omul de afaceri Gelu Tofan considera ca dezvoltarea zonei sale natale, Todireni, se va baza in urmatorii ani pe veniturile din agricultura. Principalul atu local: gastele, pasari foarte cerute la export.

Dupa ce au salvat Capitoliul, galagioasele pasari pot constitui unul din motoarele de dezvoltare a microregiunii Todireni, cu nucleul în localitatea în care s-a nascut omul de afaceri Gelu Tofan.

Microregiunea, care a primit autorizaţia de funcţionare din partea Judecatoriei Botoşani în noiembrie 2001, cuprinde şapte comune, 37 de sate, aproape 37.500 de suflete şi este o zona extrem de saraca, unde la mare preţ şi printre puţinele surse de venit sunt saracacioasele ajutoare acordate de stat celor defavorizaţi.

Agricultura este de altfel, unul din domeniile de afaceri spre care se îndreapta Gelu Tofan, dupa vanzarea, anul trecut, a trei dintre fabricile sale catre compania franceza Michelin. Recent, omul de afaceri a anunţat ca domeniile spre care se va orienta grupul sunt fabricarea tractoarelor, pentru care a semnat un acord cu o firma poloneza şi dezvoltarea unei reţele de service auto rapid.

Cifra de afaceri a grupului Tofan s-a înjumataţit, practic, dupa vanzarea fabricilor Victoria şi Silvania şi a unitaţii de reşapare Tofan Recap: în 2001 a ajuns la 3.000 de miliarde de lei, de la peste 5.300 de miliarde de lei în momentul preluarii de catre Michelin.

Profitul din exploatare a fost la finele anului trecut de circa 25 de miliarde de lei, iar numarul de angajaţi este de 3.200, faţa de 7.000 la momentul vanzarii catre Michelin.

Compania şi-a pastrat o poziţie fruntaşa pe piaţa anvelopelor pentru agricultura, din care deţine 80 de procente, iar segmentul de panificaţie al grupului, la dezvoltarea caruia a contribuit şi Theodor Stolojan, traverseaza un proces de restructurare şi de integrare pe verticala.

Paine, sare şi panze de paianjen

Gelu Tofan spune ca nu a investit prea mult pana acum la Todireni. Cele cateva sute de mii de dolari investiţi într-un sediu nou pentru microregiune au adus Internetul într-o zona în care telefonia mobila GSM nu a patruns.

Grupul Tofan dezvolta aici un complex de producţie şi servicii în morarit şi panificaţie, o fabrica de produse lactate şi una de preparate din carne. Tofan a organizat recent şi o întalnire a mai marilor Todireniului cu reprezentanţii a doua microregiuni: Bakony din Ungaria şi Hegyalja din judeţul Harghita.

Tofan vrea sa-i determine pe primarii localitaţilor, membri în Consiliul de Administraţie al microregiunii, precum şi pe liderii de opinie sa treaca interesele comunitaţii înaintea celor personale.

Întalnirea a fost organizata tocmai în acest scop, mai ales ca microregiunea din Ungaria funcţioneaza din 1992 şi a atras investiţii de mai multe milioane de dolari, la 22.000 de suflete din 15 localitaţi. Oficialii zonei povestesc despre zona montana în care traiesc, despre impactul închiderii unei mine pentru viaţa localnicilor, despre poligonul din zona al Armatei Roşii, care a pus într-o vreme piedici în dezvoltarea turismului.

În prezent, microregiunea Bakony şi-a dezvoltat infrastructura, pune accent pe vechile meşteşuguri sau pe turismul rural, la preţuri poate ceva mai mici decat cele din Romania, ba şi-a creat şi o pagina pe Internet, care aduce cam 12% din vizitatori.

"Ce e acum la Todireni era la Bakony înainte de 1989... Poate drumurile erau mai bune", spune Hutvagnerne Judit, directorul microregiunii. Primarii dau din cap a înţelegere, dar în mod evident par preocupaţi şi de altceva, probabil de pregatirea vizitei participanţilor la întalnire în comunele pe care le gospodaresc.

Vizita care a permis ungurilor şi romanilor sa paşeasca în sumedenie de primarii, camine culturale şi şcoli, întampinaţi cu flori, paine şi sare, dar şi cu ceva panze de paianjen sau miros de învechit, în funcţie de posibilitaţi.

Noua rasa, peste trei ani

Localnicii îl privesc pe Tofan ca pe unul de-al lor, dar mai bogat. De unde şi pasiunea - alimentata de faptul ca omul de afaceri a finanţat gradiniţe de copii, laboratoare şcolare sau unele afaceri - de a smulge ceva bani.

Responsabilul cu echipa locala de fotbal, întalnit în faţa primariei din Todireni, începe imediat sa se planga de lipsa unor jucatori de calibru. Ghinion, însa, trece un alt satean, intra şi el în vorba, aşa ca omul ramane cu echipa nesponsorizata.

Altele sunt însa punctele tari ale zonei. Pamantul şi gaştele de aici sunt analizate la Oslo, respectiv la Bucureşti. În materie de agricultura, microregiunea va colabora cu un important producator agricol din Norvegia (chiar daca nu-i favorizeaza clima, acolo se obţin recolte bune şi norvegienii au capatat experienţa), iar Universitatea din Bucureşti se ocupa de obţinerea noii rase de gasca, pe baza selecţiei "inconştiente" realizate de ţaranii din Botoşani - o rasa eficienta, cu costuri scazute.

Undeva la o margine de sat exista deja o ferma unde cresc primele loturi obţinute din încrucişarea pasarilor autohtone cu gansaci de rasa aduşi din Ungaria. Nu-i de gluma cu gasca. Germania este cel mai mare consumator de carne de gasca, Franţa de ficat, iar cel mai important producator este Ungaria, care obţine anual pe filiera gagaitoare între 800 de milioane şi un miliard de dolari. În Romania, carnea de gasca ar putea ocupa cam 10-15% din piaţa carnii, estimeaza Gelu Tofan. "Speram sa obţinem noua rasa în trei ani. Pentru a intra pe piaţa, vom putea folosi şi portiţa produselor ecologice", adauga Gelu Tofan.

Veniţi de daţi la peşte

O alta posibilitate de dezvoltare a microregiunii este turismul. Un tip înţelept a spus ca pentru turism trebuie sa fii într-un loc frumos sau macar pe drumul spre un loc frumos. Enunţul se verifica la Todireni parţial. Drumurile par sa duca spre nicaieri, exista însa cateva locuri care ar merita vazute, cum este iazul din comuna Suliţa.

Este cel mai mare lac natural din nordul Moldovei, localnicii zic ca ar avea şi o specie mai rara de peşte, iar o minima amenajare, mai ales în infrastructura, l-ar aduce în circuitul amatorilor de pescuit sau de sporturi nautice.

Mai ales ca Suliţa (numele vine de la faptul ca locurile s-au constituit în "poligonul" de antrenament al ostaşilor lui Petru Rareş) este locul de baştina al dublei campioane olimpice de canotaj Geta Damian.

Începutul în turism este mai timid. "Pentru a asigura condiţii decente de cazare celor ce vin în zona, 20 de localnici vor primi 100.000 de dolari, pentru a-şi amenaja casele", precizeaza Gelu Tofan. Interesul turiştilor ar putea fi alimentat şi de taberele de sculptura, de pictura şi de grafica, care vor fi organizate anual. Ar mai fi de pomenit intenţiile conducerii microregiunii de recuperare a meşteşugurilor tradiţionale, astazi uitate, de intenţia de a edita o publicaţie trimestriala, care va fi distribuita gratuit, ca şi de integrarea, din toamna, a unui voluntar american de la Peace Corps, specializat în programe de dezvoltare comunitara.

"În esenţa nu este o problema de resurse, de bani; este vorba de organizare, de ordine, de conştientizare a oamenilor, într-o zona caracterizata de o mana de lucru indisciplinata şi prost calificata. Resursele vor veni apoi singure", spune Tofan, recunoscand totuşi ca la capitolul cu conştientizarea şi cu punerea mai presus a intereselor comunitaţii faţa de interesele fiecaruia, şansele de reuşita sunt cam de 50%.

No comments: