13 March 2002

Marcel Iures - cea mai importanta personalitate a teatrului in anul 2001 (Cotidianul)

Marcel Iures - cea mai importanta personalitate a teatrului in anul 2001
Gelu Tofan a demonstrat ca si in domeniul cultural se poate investi pe termen lung

Luni seara, in eleganta ambianta a Clubului Diplomatilor, a avut loc ceremonia de decernare a premiului 'Tofan' pentru cea mai importanta personalitate teatrala a anului 2001. Premiul, acordat de Fundatia pentru Teatru si Film 'Tofan', a revenit actorului Marcel Iures care, astfel, este rasplatit pentru rolul din spectacolul 'Creatorul de teatru' montat de regizorul Alexandru Dabija si pentru calitatile de manager al Teatrului Act. Distinctia a fost inmanata de presedintele Tofan Grup, Gelu Tofan, si de actorul Paul Chiributa. Ca si la celelalte editii ale Premiului 'Tofan', personalitatea premiata investeste o parte din valoarea premiului intr-o tanara speranta. Marcel Iures a hotarat sa 'imparta' premiul cu echipa care il insoteste permanent la Teatrul Act. Este vorba de patru tineri: Roxana Crisan, Adrian Bratfanov, Adrian Petrescu si Radu Mogaldea.

Istoricul Premiilor 'Tofan'

Totul a inceput in 1994, cand Gelu Tofan, patronul grupului de firme ce-i poarta numele, s-a hotarat sa nu fie doar om de afaceri ci si un Mecena. Aceasta atitudine a fost determinata, dupa cum el insusi spune, 'din respect pentru profesii pe care nu le-am putut imbratisa, pentru valori de care Romania este astazi vaduvita'. Desi, la inceput, longevitatea acestor premii a fost pusa sub semnul intrebarii, fiind considerate chiar un capriciu, premiile 'Tofan' au ajuns la editia cu numarul opt, devenind chiar o traditie. Laureatii premiilor 'Tofan' sunt nume de rezonanta in viata culturala, teatrala a Romaniei. Personalitatile premiate in editiile anterioare sunt o dovada: Alexandru Dabija (1994), Emil Boroghina (1995), Catalina Buzoianu (1996), Olga Tudorache (1997), Radu Beligan (1998), Alexandru Dabija (1999), Vlad Mugur (2000). In decursul celor zece ani de existenta, grupul de firme Tofan a investit aproximativ 3 milioane de dolari in programe culturale, umanitare si de educatie. Iata ca si cultura, considerata de multi neprofitabila, este un domeniu in care se poate investi pe termen lung. La ceremonia de inmanare a premiului, Gelu Tofan a remarcat rolul grupului de firme pe care il conduce in sprijinirea teatrului si filmului romanesc, mentionand ca filmul realizat anul trecut de Tofan Grup cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei, 'In fiecare zi, Dumnezeu ne saruta pe gura', a obtinut doua premii internationale, la Cairo si la Rotterdam, urmand sa participe la alte cateva manifestari de gen din lume. Marina Constantinescu, critic de teatru, spunea ca 'de fiecare data cand se apropie momentul jurizarii, ne este foarte greu sa ne oprim la o singura persoana. La final, cand jurizarea s-a incheiat, ni se pare evident ca numai acea persoana putea fi numita cea mai importanta personalitate teatrala a anului'.

'E bine ca se fac scoruri in cultura'

Vadit emotionat de faptul ca a fost ales ca fiind cea mai importanta personalitate teatrala a anului 2001, Marcel Iures ne-a declarat: 'Faptul ca aceste premii au ajuns la a opta editie e o dovada clara ca gandul, ideea instituirii acestor premii a fost coerenta, e dovada ca s-a pus suflet si ambitie. In fine, functioneaza un principiu real de discriminare - luati termenul in sensul sau bun, este foarte bine ca se fac scoruri in cultura noastra care a fost, din nefericire, atat de mult proletarizata. Exista o replica in Creatorul de teatru: ´Numai pentru ca credem in noi ne mentinem... rezistam... si asta nu putem schimba, pentru ca noi credem in arta noastra. Daca nu aveam aceasta credinta, chiar daca e numai arta dramatica, eram de mult la cimitir. Nu ne intereseaza nimic in afara de arta noastra. [...] Obsedati! Oarecum nerusinati, calcand peste cadavre, se subintelege... Asa scapam de degradarea din teatrele de statª. Eu nu cred ca exista degradare in teatrele de stat. Numai cladirile se degradeaza si, oricum, ele nu reprezinta teatrul. Teatrul sunt cei dinauntru, oamenii. Ei sunt sufletul teatrului. Stiu ca am si obligatia de a alege o tanara speranta. Ii voi numi pe cei care cu entuziasm si dragoste muncesc cate zece, douasprezece ore, uneori mai mult, uneori cu bani, alteori fara, ca asa e viata: Roxana Crisan, Adrian Bratfanov, Adrian Petrescu si Radu Mogaldea '.


Marcel Iures, 'cel mai ajuns actor roman al momentului', asa cum il considera Alexandru Dabija, are o teatrografie impresionanta, a jucat sub bagheta celor mai importanti regizori. In orice rol pe care-l interpreteaza, Marcel Iures are ce spune, are ce transmite publicului sau. El isi foloseste nu numai talentul in realizarea rolurilor ci si mintea, pentru ca isi gandeste fiecare rol in parte. Ca si in rolul pentru care a fost premiat. Spuneam la inceput ca premiul acordat lui Marcel Iures a fost dat si pentru calitatile sale de manager al Teatrului Act. Poate ca nu este lipsit de interes sa (re)aducem la cunostinta cititorilor cateva date despre aceasta institutie de spectacol independenta. Pentru cei care nu stiu, Teatrul Act se afla in niste subsoluri de pe Calea Victoriei 126. Teatrul Act a propus, inca de la infiintare, un exercitiu de teatru independent, fiind prima incercare de companie independenta din Romania, nesubventionata de stat, ce a avut ca scop principal amenajarea unui spatiu propriu multifunctional pentru spectacolele de teatru, film, dans si expozitii. Teatrul Act s-a constituit ca o alternativa reala la sistemul teatrelor de repertoriu.

Pe termen lung, acest demers vizeaza in egala masura, prin stimularea concurentei, si o sincronizare/armonizare cantitativa cu realitatile vietii culturale - in speta teatrale - din tarile vest-europene, unde numarul companiilor independente il depaseste cu mult pe cel al institutiilor si companiilor subventionate de catre stat. Voi incheia, nu cu o concluzie, nu cu ridicarea in slavi a actorului premiat ci cu un fragment din Creatorul de teatru: ' Noi dam ce e mai bun dar nu suntem intelesi. Cu cat exprimam mai mult cu atat mai solicitat ne este spiritul, si cu atat mai lipsita de intelegere este critica. Toata viata jucam teatru. Si nimeni nu ne intelege.(Ö) Victime ale pasiunii noastre suntem cu totii, orice am face... suntem victimele pasiunii noastre. Suntem bolnavi, pe moarte, si ne purtam de parca am trai vesnic. Suntem deja la sfarsit, si ne purtam de parca ar merge totul asa mai departe...'.

Gabriela Simon

No comments: