24 December 2002

Tofan Group has turnover of USD 100 million in 2002 (Rompres)

Bucharest, Dec 24 /Rompres/ - Tofan Group has had in 2002 a turnover of USD 100 million, at the same level with the 2001 one, after the sale of three Tofan factories to French tyre maker Michelin. Businessman Gelu Tofan bought 50% of the shares of the tyre business - owned by the investment bank Nomura International - and he wants to set up an industrial park on the platform of the Bucharest-based Danubiana factory. In 2001, the world's largest tyre maker, Michelin, bought most of the businesses of the Tofan company. The main seller was Nomura International, which received some USD 80 million for the stake owned in the Romanian company. The documents for the Tofan industrial park are under analysis and authorization at the Development and Prognosis Ministry. "We have some 160 ha of land on which businesses can be developed, with all the necessary infrastructure," said Gelu Tofan.

At present, Tofan Group means tyre manufacturing, tyre sale by a national network of 40 outlets, tyre research and design, auto transport, bread-making, consultancy in communication and trade via satellite, agriculture and food industry. In mid-December, Tofan Group delivered the first quantities of goose meat on the Bucharest market. In the next 3 years, the number of geese will reach 300,000, and the turnover will be worth USD 5-6 million annually.

"Tofan Group has turnover of USD 100 million in 2002." Rompres 24 December 2002.

23 December 2002

Gelu Tofan a inchis capitolul Nomura (Ziarul Financiar)

Omul de afaceri Gelu Tofan a rascumparat, in urma cu doua luni, cele 50% din actiunile afacerii cu anvelope detinute de banca de investitii Nomura si vrea sa infiinteze pe platforma fabricii
Danubiana un parc industrial. Grupul Tofan bifeaza pentru acest an o cifra de afaceri consolidata de 100 de milioane de dolari, la acelasi nivel cu rezultatele obtinute in 2001 dupa vanzarea a trei din fabricile sale catre producatorul francez Michelin, dar veniturile anului viitor vor fi substantial mai mari, aceasta prin prisma afacerilor pe care proprietarul
grupului, Gelu Tofan, vrea sa le dezvolte. "Am colaborat cu Nomura sase ani, iar despartirea a fost amabila si civilizata, pentru ca afacerea a fost buna si pentru noi si pentru ei", spune Gelu Tofan. Omul de afaceri spune ca exista o clauza de confidentialitate in privinta sumei pe care a platit-o catre Nomura, si adauga ca in finalizarea tranzactiei l-a ajutat si dealul cu Michelin, care i-a furnizat fondurile necesare. Danubiana realizeaza un export anual de 20 de milioane de dolari si vinde de alte 12 milioane de dolari pe plan intern. Platforma va gazdui unitatea de productie a tractoarelor, aceasta fiind un joint venture cu o firma poloneza, precum si un proiect imobiliar, care cuprinde mai mult de 400 de case pe o suprafata de 35 - 40 de hectare, precizeaza Tofan. Documentatia pentru viitorul parc industrial Tofan de pe platforma Danubiana se afla, pentru analiza si autorizare, la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei - Agentia teritoriala Ilfov. "Avem circa 160 de hectare de teren pe care se pot dezvolta afaceri, cu toata infrastructura si utilitatile necesare. In al doilea razboi mondial zona a fost aerodrom; actualul depozit de materiale al fabricii de anvelope, infiintata in 1957, a fost hangarul care adapostea avioanele. In plus, parcurile industriale beneficiaza si de o serie de facilitati fiscale", adauga Tofan. Primele trei tractoare se afla la omologare, la Registrul Auto Roman. "Ne adresam atat fermierilor, cat si serviciilor comunale. Valoarea investitiei pentru productia de tractoare este de circa 10 milioane de dolari, in urmatorii cativa ani", spune omul de afaceri. Partenerul polonez este firma Pronar Narew, cu care Tofan a semnat, la jumatatea lunii aprilie a acestui an, un contract care prevede atat importul si productia de tractoare in Romania, cat si productia si exportul din Romania a unor serii de anvelope speciale.
In prezent Grupul Tofan inseamna productia de anvelope la Danubiana si Rotras, comercializarea de anvelope, printr-o retea nationala care dispune de 40 de puncte de desfacere, cercetare si proiectare in domeniul anvelopelor, transport auto, panificatie, consultanta in comunicare, e-commerce si comunicatii prin satelit, dar agricultura si industria alimentara par a fi domeniile de activitate spre care se reorienteaza Gelu Tofan. La mijlocul lunii decembrie Tofan Agro a livrat, cu succes, primele cantitati de carne de gasca catre piata Bucurestiului, prim intermediul magazinelor Selgros. "In urmatorii trei ani efectivele de gaste de la Todireni vor ajunge la 300.000 de capete, iar cifra de afaceri va fi de 5 - 6 milioane de dolari annual", spune Tofan. Todireni este localitatea din judetul Botosani unde s-a nascut omul de afaceri si care este centrul microregiunii cu acelasi nume, proiect menit sa dezvolte una din cele mai sarace zone din Romania. Punctele tari ale zonei sunt pamantul si gastele. Universitatea din Bucuresti se ocupa de obtinerea noii rase de gasca, "de Todireni", pe baza selectiei inconstiente realizate de taranii din Botosani - o rasa eficienta, cu costuri scazute. Actuala ferma, de la marginea satului, creste primele loturi obtinute din incrucisarea pasarilor autohtone cu gansaci de rasa adusi din Ungaria. In Romania, carnea de gasca ar putea ocupa cam 10-15% din piata carnii, estimeaza Gelu Tofan. "Speram sa obtinem noua rasa in trei ani. Pentru a intra pe piata, vom putea folosi si portita produselor ecologice", adauga Gelu Tofan.

Dorin Oancea
www.zf.ro

16 December 2002

Sculptorul Mihai Buculei - starostele taberei de creatie Todireni (Adevarul)

In perioada 3-13 decembrie a.c. s-a desfasurat la Todireni, judetul Botosani prima editie a unei tabere de creatie la care participa cunoscuti creatori romani din domeniul artei: sculptorul Mihai Buculei si pictorii Mihai Cismaru, Virgil Parghel si tanarul Ciprian Paleologu. Lucrarile create aici se vor constitui intr-un patrimoniu local si vor deschide seria unor manifestari culturale anuale de care sa se poata bucura cat mai multi locuitori ai zonei. Vernisajul, care va avea loc la inchiderea taberei de creatie, se va bucura de un moment special de muzica si poezie sustinut de Ovidiu Iuliu Moldovan, actor al Teatrului National din Bucuresti si de Aurelian Octav Popa, prim-solist si dirijor al Filarmonicii George Enescu. Proiectul este sprijinit de Fundatia Culturala Tofan.

15 December 2002

Tabara de creatie la Todireni (Observatorul Cultural)

In perioada 3-13 decembrie s-a desfasurat la Todireni, judetul Botosani, prima editie a unei tabere de creatie sprijinite de Fundatia culturala Tofan, cu participarea sculptorului Mihai Buculei si a pictorilor Mihai Cismaru, Virgil Parghel si Ciprian Paleologu. Vernisajul, care a avut loc vineri 13 decembrie la incheierea taberei, a inclus un moment de muzica si poezie sustinut de Aurelian Octav Popa, prim solist si dirijor al Filarmonicii George Enescu, si de actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

Observator Cultural

27 June 2002

Investitori in nordul Moldovei (Capital)

Omul de afaceri Gelu Tofan a infiintat o microregiune economica in judetul Botosani

Gelu Tofan incearca sa demonstreze ca afacerile pot fi imbinate cu sentimentele. El vrea sa atraga in zona in care s-a nascut fonduri UE, sa aduca investitori, sa dezvolte proiecte, dar, mai ales, pe termen lung, sa schimbe mentalitatea oamenilor.

Zilele trecute a fost inaugurat sediul primei microregiuni din Moldova, la Todireni, judetul Botosani. Cele sapte comune care compun microregiunea sunt extrem de sarace. Singurii care au reusit sa puna pe picioare o afacere in zona sunt cativa morari si cativa barmani, majoritatea spunand ca, in ultimul an, au avut, din cauza "birurilor", profit zero. O zona in care primarii nu au obosit sa aiba nostalgia IAS-urilor pe care le-au condus odata; in care campurile sunt arate cu boi, si salariul mediu nu atinge decat suma de 35 de dolari. In comuna Albesti, oamenii spun ca "specialistii" (adica medicii, profesorii si functionarii din primarie) "vin din alti parti, stau oleaca, si pliaca repidi". Doar preotul a stat mai mult, vreo opt luni.
Singurul investitor mai mare din sudul Botosaniului a fost Gelu Tofan. Dar o moara, o fabrica de paine, amenajarea unei gradinite si a unui liceu, zece burse de merit pentru elevi saraci sau o biserica nu schimba o mentalitate. De exemplu, gradinita are computere, dar dupa un timp acestea au fost incuiate, pentru ca inspectoratul spune ca asa ceva nu se incadreaza in "programa". Oamenii locului spun ca de pe la 1939 nu i-a mai vizitat nici un "om mare". Asa masoara ei timpul. Intr-o alta localitate din noua microregiune Todireni, comuna Sulita, oamenii nu au apa prin conducte.

Gasca de Botosani este in atentia investitorilor

Se spera ca situatia va fi schimbata prin aparitia microregiunii Todireni (sapte comune care cuprind 37 de sate, in care traiesc 37.500 de oameni), conceputa ca o organizatie nonguvernamentala si nonprofit. Consiliul de administratie este compus din 11 persoane, printre care se regasesc si primarii comunelor. Presedinte este Gelu Tofan. Destul de recente in Romania, microregiunile au succes in multe tari europene. Partenerul maghiar al microregiunii Todireni este microregiunea Bakony, care a reusit transformarea regiunii dintr-una miniera intr-una turistica si forestiera, o zona declarata nu de mult defavorizata avand acum un turism rural foarte profitabil. Todireni nu este declarata zona defavorizata si nu "beneficiaza" de implicarea factorilor politici, sprijinul logistic si material oferindu-l Gelu Tofan (sediul intr-o vila noua, calculatoare, Internet, telefoane, etc.). Membrii consiliului de administratie au participat la un curs de perfectionare de trei zile la Odorheiu Secuiesc, cu sprijinul unei asociatii americane. Se va face, in continuare, lobby pentru atragerea de resurse pentru dezvoltarea infrasructurii locale, vor fi elaborate proiecte pentru ajutorarea tinerilor saraci si programe culturale. Scopul lui Tofan este ca microregiunea sa devina "nucleul unei masinarii economice care sa contamineze zona".
Gelu Tofan spera ca locuitorii vor invata sa se asocieze si sa produca valoare: "Aici este haos. Oamenii de rand sau liderii de opinie sunt neinstruiti, nu exista calificare". El vrea sa relanseze meseriile traditionale. Alt punct de interes ar fi dezvoltarea unor ferme de gaste, rasa de Botosani. Potrivit prof. Nicolae Craciun de la Universitatea Bucuresti, in zona Botosani ar fi aparut "pe cai naturale, adica din intamplare, si nu prin interventia constienta a omului, un nou soi de gasca, ce urmeaza sa fie selectionata, inmultita si omologata in urmatorii ani". Gasca este deja una din principalele resurse din zona, iar Gelu Tofan vrea sa faca din asta o afacere de viitor, prin productia de carne pe scara larga.

23 June 2002

Tofan mizeaza pe gasca de Botosani (Ziarul Financiar)

Omul de afaceri Gelu Tofan considera ca dezvoltarea zonei sale natale, Todireni, se va baza in urmatorii ani pe veniturile din agricultura. Principalul atu local: gastele, pasari foarte cerute la export.

Dupa ce au salvat Capitoliul, galagioasele pasari pot constitui unul din motoarele de dezvoltare a microregiunii Todireni, cu nucleul în localitatea în care s-a nascut omul de afaceri Gelu Tofan.

Microregiunea, care a primit autorizaţia de funcţionare din partea Judecatoriei Botoşani în noiembrie 2001, cuprinde şapte comune, 37 de sate, aproape 37.500 de suflete şi este o zona extrem de saraca, unde la mare preţ şi printre puţinele surse de venit sunt saracacioasele ajutoare acordate de stat celor defavorizaţi.

Agricultura este de altfel, unul din domeniile de afaceri spre care se îndreapta Gelu Tofan, dupa vanzarea, anul trecut, a trei dintre fabricile sale catre compania franceza Michelin. Recent, omul de afaceri a anunţat ca domeniile spre care se va orienta grupul sunt fabricarea tractoarelor, pentru care a semnat un acord cu o firma poloneza şi dezvoltarea unei reţele de service auto rapid.

Cifra de afaceri a grupului Tofan s-a înjumataţit, practic, dupa vanzarea fabricilor Victoria şi Silvania şi a unitaţii de reşapare Tofan Recap: în 2001 a ajuns la 3.000 de miliarde de lei, de la peste 5.300 de miliarde de lei în momentul preluarii de catre Michelin.

Profitul din exploatare a fost la finele anului trecut de circa 25 de miliarde de lei, iar numarul de angajaţi este de 3.200, faţa de 7.000 la momentul vanzarii catre Michelin.

Compania şi-a pastrat o poziţie fruntaşa pe piaţa anvelopelor pentru agricultura, din care deţine 80 de procente, iar segmentul de panificaţie al grupului, la dezvoltarea caruia a contribuit şi Theodor Stolojan, traverseaza un proces de restructurare şi de integrare pe verticala.

Paine, sare şi panze de paianjen

Gelu Tofan spune ca nu a investit prea mult pana acum la Todireni. Cele cateva sute de mii de dolari investiţi într-un sediu nou pentru microregiune au adus Internetul într-o zona în care telefonia mobila GSM nu a patruns.

Grupul Tofan dezvolta aici un complex de producţie şi servicii în morarit şi panificaţie, o fabrica de produse lactate şi una de preparate din carne. Tofan a organizat recent şi o întalnire a mai marilor Todireniului cu reprezentanţii a doua microregiuni: Bakony din Ungaria şi Hegyalja din judeţul Harghita.

Tofan vrea sa-i determine pe primarii localitaţilor, membri în Consiliul de Administraţie al microregiunii, precum şi pe liderii de opinie sa treaca interesele comunitaţii înaintea celor personale.

Întalnirea a fost organizata tocmai în acest scop, mai ales ca microregiunea din Ungaria funcţioneaza din 1992 şi a atras investiţii de mai multe milioane de dolari, la 22.000 de suflete din 15 localitaţi. Oficialii zonei povestesc despre zona montana în care traiesc, despre impactul închiderii unei mine pentru viaţa localnicilor, despre poligonul din zona al Armatei Roşii, care a pus într-o vreme piedici în dezvoltarea turismului.

În prezent, microregiunea Bakony şi-a dezvoltat infrastructura, pune accent pe vechile meşteşuguri sau pe turismul rural, la preţuri poate ceva mai mici decat cele din Romania, ba şi-a creat şi o pagina pe Internet, care aduce cam 12% din vizitatori.

"Ce e acum la Todireni era la Bakony înainte de 1989... Poate drumurile erau mai bune", spune Hutvagnerne Judit, directorul microregiunii. Primarii dau din cap a înţelegere, dar în mod evident par preocupaţi şi de altceva, probabil de pregatirea vizitei participanţilor la întalnire în comunele pe care le gospodaresc.

Vizita care a permis ungurilor şi romanilor sa paşeasca în sumedenie de primarii, camine culturale şi şcoli, întampinaţi cu flori, paine şi sare, dar şi cu ceva panze de paianjen sau miros de învechit, în funcţie de posibilitaţi.

Noua rasa, peste trei ani

Localnicii îl privesc pe Tofan ca pe unul de-al lor, dar mai bogat. De unde şi pasiunea - alimentata de faptul ca omul de afaceri a finanţat gradiniţe de copii, laboratoare şcolare sau unele afaceri - de a smulge ceva bani.

Responsabilul cu echipa locala de fotbal, întalnit în faţa primariei din Todireni, începe imediat sa se planga de lipsa unor jucatori de calibru. Ghinion, însa, trece un alt satean, intra şi el în vorba, aşa ca omul ramane cu echipa nesponsorizata.

Altele sunt însa punctele tari ale zonei. Pamantul şi gaştele de aici sunt analizate la Oslo, respectiv la Bucureşti. În materie de agricultura, microregiunea va colabora cu un important producator agricol din Norvegia (chiar daca nu-i favorizeaza clima, acolo se obţin recolte bune şi norvegienii au capatat experienţa), iar Universitatea din Bucureşti se ocupa de obţinerea noii rase de gasca, pe baza selecţiei "inconştiente" realizate de ţaranii din Botoşani - o rasa eficienta, cu costuri scazute.

Undeva la o margine de sat exista deja o ferma unde cresc primele loturi obţinute din încrucişarea pasarilor autohtone cu gansaci de rasa aduşi din Ungaria. Nu-i de gluma cu gasca. Germania este cel mai mare consumator de carne de gasca, Franţa de ficat, iar cel mai important producator este Ungaria, care obţine anual pe filiera gagaitoare între 800 de milioane şi un miliard de dolari. În Romania, carnea de gasca ar putea ocupa cam 10-15% din piaţa carnii, estimeaza Gelu Tofan. "Speram sa obţinem noua rasa în trei ani. Pentru a intra pe piaţa, vom putea folosi şi portiţa produselor ecologice", adauga Gelu Tofan.

Veniţi de daţi la peşte

O alta posibilitate de dezvoltare a microregiunii este turismul. Un tip înţelept a spus ca pentru turism trebuie sa fii într-un loc frumos sau macar pe drumul spre un loc frumos. Enunţul se verifica la Todireni parţial. Drumurile par sa duca spre nicaieri, exista însa cateva locuri care ar merita vazute, cum este iazul din comuna Suliţa.

Este cel mai mare lac natural din nordul Moldovei, localnicii zic ca ar avea şi o specie mai rara de peşte, iar o minima amenajare, mai ales în infrastructura, l-ar aduce în circuitul amatorilor de pescuit sau de sporturi nautice.

Mai ales ca Suliţa (numele vine de la faptul ca locurile s-au constituit în "poligonul" de antrenament al ostaşilor lui Petru Rareş) este locul de baştina al dublei campioane olimpice de canotaj Geta Damian.

Începutul în turism este mai timid. "Pentru a asigura condiţii decente de cazare celor ce vin în zona, 20 de localnici vor primi 100.000 de dolari, pentru a-şi amenaja casele", precizeaza Gelu Tofan. Interesul turiştilor ar putea fi alimentat şi de taberele de sculptura, de pictura şi de grafica, care vor fi organizate anual. Ar mai fi de pomenit intenţiile conducerii microregiunii de recuperare a meşteşugurilor tradiţionale, astazi uitate, de intenţia de a edita o publicaţie trimestriala, care va fi distribuita gratuit, ca şi de integrarea, din toamna, a unui voluntar american de la Peace Corps, specializat în programe de dezvoltare comunitara.

"În esenţa nu este o problema de resurse, de bani; este vorba de organizare, de ordine, de conştientizare a oamenilor, într-o zona caracterizata de o mana de lucru indisciplinata şi prost calificata. Resursele vor veni apoi singure", spune Tofan, recunoscand totuşi ca la capitolul cu conştientizarea şi cu punerea mai presus a intereselor comunitaţii faţa de interesele fiecaruia, şansele de reuşita sunt cam de 50%.

30 April 2002

Tofan signs dlrs 18 million contract for tractor import (Rompres)

Bucharest, April 30 /Rompres/ - Tire manufacturer Tofan Group signed a dlrs 18 million contract with Polish tractor maker Pronar Narew, during a meeting between Romanian and Polish businessmen.

The contract provides for tractor import and production in Romania, as well as for the export of special tires from Romania.

Romania's annual imports from Poland amount to dlrs 38 million, while Poland imports from Romania goods worth dlrs 11 million annually.

Tofan supplies a large range of tires through a 400-outlet network in Romania. The company employs 3,200 people and ended last year with more than dlrs 100 million in turnover. Three Tofan factories were purchased in 2001 by French tire manufacturer Michelin.

"Tofan signs dlrs 18 million contract for tractor import." Rompres 30 April 2002.

25 March 2002

Coalitie salvatoare (Monitorul de Botosani)

Oamenii de afaceri botosaneni vor sa scape Botosaniul de eticheta de zona defavorizata. Impreuna cu oficialii si parlamentarii locali, ei cauta solutii in acest sens

Cunoscutul om de afaceri GeluTofan va prelua 2.000 de hectare de teren agricol din judetul Botosani, suprafata care va fi cultivata cu griu si lucrata pe baza unor tehnologii peformante. Acesta este de fapt marele cistig al intilnirii organizate la sfirsitul saptaminii trecute de catre Asociatia Patronala din judetul Botosani.

Oamenii de afaceri locali au fost invitati sa dialogheze cu parlamentarii si oficialii locului pe tema dezvoltarii economice a judetului Botosani. Putini dintre oamenii de afaceri au onorat invitatia, insa lipsa acestora a fost compensata de prezenta cunoscutului om de afaceri GeluTofan si lui John Baker, voluntar in Corpul Pacii al SUA. Intilnirea a urmarit gasirea unor raspunsuri la intrebari legate de produsele si serviciile care care au cel mai mare potential si pot genera profit, produsele cerute la export, industriile care pot crea cele mai multe locuri de munca, precum si produsele recunoscute pentru calitatea lor. "Vrem sa gasim impreuna raspunsuri la problemele economico-sociale din judet. Am dori ca astfel de intilniri sa puna bazele unor colaborari dintre oamenii politici si oamenii de afaceri, pentru ca fiecare pe directia lui sa incerce rezolvarea unor probleme ale judetului. Daca intilnirea de astazi va avea macar o propunere care sa insemne crearea unor locuri de munca, va fi ceva. Din pacate, nu exista un dialog coerent intre noi si oamenii politici, dar nici intre oamenii de afaceri intre ei. Ma bucura prezenta lui GeluTofan, care compenseaza absenta altora. Greutatea unui asemenea om de afaceri, prezenta lui, da un plus de credibilitate, de incredere, in organizarea unor astfel de intilniri", a spus Gheorghe Ciubotaru, presedintele Asociatiei Patronale.

Si prefectul judetului a aratat, in interventia sa, ca astfel de intilniri sunt importante, reamintind ca prima sa actiune in calitate de reprezentat al guvernului in teritoriu a fost intilnirea cu oamenii de afaceri din judet. Deputatul Mihai Balta i-a rugat pe cei prezenti sa inainteze propuneri pe marginea legislatiei economice, care sa poata fi promovate in sistemul legislativ. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean, Ioan Aniculaese, una din principalele probleme ale judetului este aceea ca prea putin agenti economici au acces la finantari acodate in baza unor proiecte.

"Putini agenti economici pot concepe proiecte care sa corespunda cerintelor finantatorilor. Pot sa spun insa ca, in ciuda acestor greutati, urmeaza sa intre in judet 64 miliarde de lei, la un numar de 25 de agenti economici, ceea ce inseamna ca vor fi create aproximativ 700 de locuri de munca", a spus Aniculaese. Totodata, presedintele CJ este de parere ca ceea ce lipseste la aceasta data in judet este un "incubator de afaceri", unde sa fie pregatiti oameni care sa poata realiza proiecte, in baza carora sa fie obtinute finantari. Tocmai de aceea oamenii de afaceri i-au solicitat lui GeluTofan sa impartaseasca din experinta sa. "Sunt lucruri care se simt, se gindesc, dar nu se spun. Am o experienta destul de bogata ca membru fondator al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. In 10 ani de zile, mi-am facut o ideea despre cum ar trebui sa functioneze astfel de organizatii pentru a fi eficiente. Daca nu punem degetul pe rana si nu ne ducem la sursa problemelor, vom ramine doar la intilniri la care nu se va rezolva nimic.

Oamenii de afaceri sunt la fel de dezbinati ca oamenii politici, foarte rar au convenit sa traga intr-o anumita directie", a spus GeluTofan. Acesta a adaugat ca isi pune mari sperante in intilnirea oamenilor de afaceri, in influenta pe care acestia o pot avea la nivel national, daca stiu sa fie uniti. In completarea celor spuse de cunoscutul om de afaceri, presedintele Asociatiei Patronale a precizat ca oamenii de afaceri locali trebuie sa colaboreze cu atit mai mult cu cit el considera ca legislatia tarii nu reprezinta o piedica in calea derularii unor afaceri. Deputatul Gheorghe Marcu a aratat in interventia sa ca autoritatile locale au un cuvint important in activitatea agentilor economici. "Trebuie sa umblam la sistemul legislativ pentru mediul economic romanesc. Judetul Botosani se afla intr-o pozitie geografica defavorizata, dar decalajul economic nu se va putea rezolva decit printr-un supliment de munca, din partea fiecaruia dintre noi", a adaugat acesta.

Cu o propunere interesanta a venit consilierul municipal Gelu Ciubotaru, care a solicitat parlamentarilor ca legea privind fiscalitatea sa fie supusa dezbaterii publice. Totodata, Gelu Ciubotaru a declarat ca, prin legea privind impozitul pe venitul global, poate fi stimulata productia. Cei prezenti au fost de acord ca este pagubos pentru judet de a se tot declara ca suntem un judet sarac si o zona defavorizata. Dintr-o harta a geniilor, realizata de Gelu Tofan reiese ca judetul Botosani are o concentrare mare de oameni valorosi. "Avem suficiente exemple care arata ca nu suntem un judet sarac, dar trebuie sa recunoastem ca suntem un judet care are inca multe nevoi", a spus deputatul Viorica Afrasinei. In finalul intilnirii, Gelu Tofan a aratat ca problema numarul unu este mediul politic ostil, coruptia, legislatia incilcita, economia subterana. "Propun ca aceasta noua lege a fiscalitatii sa fie supusa dezbaterii publice. Avind in vedere repetatele esecuri, legea trebuie dezbatuta, pentru a se simplifica lucrurile din punct de vedere al fiscalitatii in Romania. Realitatea este cea care valideaza o lege si ar fi important ca ea sa fie analizata si de cei pentru care este facuta", a concluzionat GeluTofan. Dupa intilnire, GeluTofan a analizat cu Gheorghe Ciubotaru, managerul Electroalfa, posibilitatea realizarii aici a unor componente pentru tractoarele care urmeaza a fi produse la Botosani. (Virginia CONSTANTINIU)

13 March 2002

Marcel Iures - cea mai importanta personalitate a teatrului in anul 2001 (Cotidianul)

Marcel Iures - cea mai importanta personalitate a teatrului in anul 2001
Gelu Tofan a demonstrat ca si in domeniul cultural se poate investi pe termen lung

Luni seara, in eleganta ambianta a Clubului Diplomatilor, a avut loc ceremonia de decernare a premiului 'Tofan' pentru cea mai importanta personalitate teatrala a anului 2001. Premiul, acordat de Fundatia pentru Teatru si Film 'Tofan', a revenit actorului Marcel Iures care, astfel, este rasplatit pentru rolul din spectacolul 'Creatorul de teatru' montat de regizorul Alexandru Dabija si pentru calitatile de manager al Teatrului Act. Distinctia a fost inmanata de presedintele Tofan Grup, Gelu Tofan, si de actorul Paul Chiributa. Ca si la celelalte editii ale Premiului 'Tofan', personalitatea premiata investeste o parte din valoarea premiului intr-o tanara speranta. Marcel Iures a hotarat sa 'imparta' premiul cu echipa care il insoteste permanent la Teatrul Act. Este vorba de patru tineri: Roxana Crisan, Adrian Bratfanov, Adrian Petrescu si Radu Mogaldea.

Istoricul Premiilor 'Tofan'

Totul a inceput in 1994, cand Gelu Tofan, patronul grupului de firme ce-i poarta numele, s-a hotarat sa nu fie doar om de afaceri ci si un Mecena. Aceasta atitudine a fost determinata, dupa cum el insusi spune, 'din respect pentru profesii pe care nu le-am putut imbratisa, pentru valori de care Romania este astazi vaduvita'. Desi, la inceput, longevitatea acestor premii a fost pusa sub semnul intrebarii, fiind considerate chiar un capriciu, premiile 'Tofan' au ajuns la editia cu numarul opt, devenind chiar o traditie. Laureatii premiilor 'Tofan' sunt nume de rezonanta in viata culturala, teatrala a Romaniei. Personalitatile premiate in editiile anterioare sunt o dovada: Alexandru Dabija (1994), Emil Boroghina (1995), Catalina Buzoianu (1996), Olga Tudorache (1997), Radu Beligan (1998), Alexandru Dabija (1999), Vlad Mugur (2000). In decursul celor zece ani de existenta, grupul de firme Tofan a investit aproximativ 3 milioane de dolari in programe culturale, umanitare si de educatie. Iata ca si cultura, considerata de multi neprofitabila, este un domeniu in care se poate investi pe termen lung. La ceremonia de inmanare a premiului, Gelu Tofan a remarcat rolul grupului de firme pe care il conduce in sprijinirea teatrului si filmului romanesc, mentionand ca filmul realizat anul trecut de Tofan Grup cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei, 'In fiecare zi, Dumnezeu ne saruta pe gura', a obtinut doua premii internationale, la Cairo si la Rotterdam, urmand sa participe la alte cateva manifestari de gen din lume. Marina Constantinescu, critic de teatru, spunea ca 'de fiecare data cand se apropie momentul jurizarii, ne este foarte greu sa ne oprim la o singura persoana. La final, cand jurizarea s-a incheiat, ni se pare evident ca numai acea persoana putea fi numita cea mai importanta personalitate teatrala a anului'.

'E bine ca se fac scoruri in cultura'

Vadit emotionat de faptul ca a fost ales ca fiind cea mai importanta personalitate teatrala a anului 2001, Marcel Iures ne-a declarat: 'Faptul ca aceste premii au ajuns la a opta editie e o dovada clara ca gandul, ideea instituirii acestor premii a fost coerenta, e dovada ca s-a pus suflet si ambitie. In fine, functioneaza un principiu real de discriminare - luati termenul in sensul sau bun, este foarte bine ca se fac scoruri in cultura noastra care a fost, din nefericire, atat de mult proletarizata. Exista o replica in Creatorul de teatru: ´Numai pentru ca credem in noi ne mentinem... rezistam... si asta nu putem schimba, pentru ca noi credem in arta noastra. Daca nu aveam aceasta credinta, chiar daca e numai arta dramatica, eram de mult la cimitir. Nu ne intereseaza nimic in afara de arta noastra. [...] Obsedati! Oarecum nerusinati, calcand peste cadavre, se subintelege... Asa scapam de degradarea din teatrele de statª. Eu nu cred ca exista degradare in teatrele de stat. Numai cladirile se degradeaza si, oricum, ele nu reprezinta teatrul. Teatrul sunt cei dinauntru, oamenii. Ei sunt sufletul teatrului. Stiu ca am si obligatia de a alege o tanara speranta. Ii voi numi pe cei care cu entuziasm si dragoste muncesc cate zece, douasprezece ore, uneori mai mult, uneori cu bani, alteori fara, ca asa e viata: Roxana Crisan, Adrian Bratfanov, Adrian Petrescu si Radu Mogaldea '.


Marcel Iures, 'cel mai ajuns actor roman al momentului', asa cum il considera Alexandru Dabija, are o teatrografie impresionanta, a jucat sub bagheta celor mai importanti regizori. In orice rol pe care-l interpreteaza, Marcel Iures are ce spune, are ce transmite publicului sau. El isi foloseste nu numai talentul in realizarea rolurilor ci si mintea, pentru ca isi gandeste fiecare rol in parte. Ca si in rolul pentru care a fost premiat. Spuneam la inceput ca premiul acordat lui Marcel Iures a fost dat si pentru calitatile sale de manager al Teatrului Act. Poate ca nu este lipsit de interes sa (re)aducem la cunostinta cititorilor cateva date despre aceasta institutie de spectacol independenta. Pentru cei care nu stiu, Teatrul Act se afla in niste subsoluri de pe Calea Victoriei 126. Teatrul Act a propus, inca de la infiintare, un exercitiu de teatru independent, fiind prima incercare de companie independenta din Romania, nesubventionata de stat, ce a avut ca scop principal amenajarea unui spatiu propriu multifunctional pentru spectacolele de teatru, film, dans si expozitii. Teatrul Act s-a constituit ca o alternativa reala la sistemul teatrelor de repertoriu.

Pe termen lung, acest demers vizeaza in egala masura, prin stimularea concurentei, si o sincronizare/armonizare cantitativa cu realitatile vietii culturale - in speta teatrale - din tarile vest-europene, unde numarul companiilor independente il depaseste cu mult pe cel al institutiilor si companiilor subventionate de catre stat. Voi incheia, nu cu o concluzie, nu cu ridicarea in slavi a actorului premiat ci cu un fragment din Creatorul de teatru: ' Noi dam ce e mai bun dar nu suntem intelesi. Cu cat exprimam mai mult cu atat mai solicitat ne este spiritul, si cu atat mai lipsita de intelegere este critica. Toata viata jucam teatru. Si nimeni nu ne intelege.(Ö) Victime ale pasiunii noastre suntem cu totii, orice am face... suntem victimele pasiunii noastre. Suntem bolnavi, pe moarte, si ne purtam de parca am trai vesnic. Suntem deja la sfarsit, si ne purtam de parca ar merge totul asa mai departe...'.

Gabriela Simon