20 October 1999

A inceput Forumul Presei Romane de Pretutindeni (Ziua)

Manifestarea reuneste jurnalisti de prestigiu din intreaga lume


Ieri a inceput la Bucuresti Forumul Presei Romane de Pretutindeni, deschis la Palatul Cotroceni de catre presedintele Emil Constantinescu, prilej cu care seful statului a acordat o conferinta de presa jurnalistilor romani din strainatate. Forumul are loc sub patronajul presedintelui Constantinescu si este organizat de Fundatia pentru Asistenta Activa in Comunicare cu sprijinul Departamentului de Comunicare Internationala si pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni de la Presedintie, Departamentului pentru Informatii Publice al Guvernului, Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului pentru relatia cu romanii de peste hotare din cadrul Guvernului, Clubului Roman de Presa, Freedom House, Radio Romania International, TVR International, agentiei de presa Mediafax, Nord Est Press, ziarului ZIUA, altor institutii. Reuniunea este organizata exclusiv din finantari private, sponsori fiind: ziarul Curentul, Banca Populara Romana-Cooperativa de Credit, CONNEX, TOFAN GROUP, ASIROM, DAEWOO Auto Trading Romania, Arctic, Rompetrol, Banca Comerciala Unirea, CEC, Lukoil, Cristian Tantareanu, Active Turism, Mediafax, Nord Est Press, Computerland si ziarul ZIUA. Forumul va fi structurat pe mai multe sectiuni, printre care amintim "Romania Mileniului III" vazuta de liderii politici si de reprezentantii societatii civile, "Proprietatea-nodul gordian al dezvoltarii", "Lobby romanesc", "Dosare in suspensie - Revolutie, Mineriade, Securitate", "Comunicarea intre romanii de pretutindeni", ateliere de afaceri si de cultura.

"Romania Mileniului III", vazuta de liderii politici si reprezentantii societatii civile, astazi la Palatul Cotroceni

Astazi, la Palatul Cotroceni, incepand cu orele 9.30, va avea loc simpozionul "Romania Mileniului III", care este structurat pe doua segmente: liderii politici si reprezentantii societatii civile. Prima sectiune - cea a liderilor politici - este moderata de Nestor Rates, directorul Sectiei Romane de la Radio Europa Libera, secondat de sociologul Alin Teodorescu. Invitati sunt: Ion Diaconescu (PNTCD), Dinu Patriciu (PNL), Varujan Vosganian (UFD), Ion Iliescu (PDSR), Alexandru Athanasiu (PSDR), Petre Roman (PD), Teodor Melescanu (ApR), Marko Bela (UDMR), Valeriu Tabara (PUNR), Virgil Magureanu (PNR). La aceasta sectiune participa si consilierul prezidential pe probleme de politica interna si externa, Zoe Petre. Va urma "Romania Mileniului III" vazuta de reprezentantii societatii civile, sectiune moderata de cunoscutul realizator de emisiuni radiofonice Mircea Carp, fost director al sectiilor romanesti de la Vocea Americii si Radio Europa Libera. Invitati sunt Gabriela Adamesteanu, Gabriel Andreescu, Bogdan Hossu, Liviu Luca, Dumitru Sandu, analistul Dan Pavel, Luminita Petrescu, Ancuta Vamesu, Renate Weber si alte personalitati. Ambele sectiuni se vor desfasura sub forma prezentarii de catre invitati a viziunii lor despre dezvoltarea Romaniei in urmatorii ani, urmand apoi intrebari ale invitatilor.

Maine, la Palatul Parlamentului, va avea loc dezbaterea "Problema Proprietatii - Nodul gordian al dezvoltarii", sectiune moderata de directorul sectiei romane de la BBC, Christian Mititelu, secondat de politologul si analistul Stelian Tanase. Dupa aceasta sectiune, jurnalistii romani din strainatate sunt invitati la Corbeanca de omul de afaceri Cristian Tantareanu la o intalnire cu Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa.

Jurnalisti de marca din Exil sunt prezenti la Forumul Presei

Printre jurnalistii cunoscuti care vor fi prezenti ii amintim pe Nestor Rates (directorul sectiei romane de la Radio Europa Libera), Mircea Carp, Emil Hurezeanu (directorul sectiei romane de la "Deutsche Welle"), Constantin Alexandroaie (corespondentul la Washington al Europei Libere), Christian Mititelu (director sectia romana BBC), Sorin Pamfil si Dinu Flamand (Radio France Internationale), Cornel Dumitrescu (co-editor "Lumea Libera", New York), scriitorul M.N Rusu de la New York, Dan Costescu (co-editor "Lumea libera", New York), publicistul si scriitorul Aurel Sergiu Marinescu, Mihaela Moisin (editor asistent "Cuvantul Romanesc", Hamilton), Michelle Ashley ("Meridianul Romanesc", California), Adriana Hegbeli (director ARC Media Television, New York), Silvia Constantinescu (editor "Curierul Romanesc", Stockholm), Nicolae Dabija (director "Literatura si Arta", Chisinau), Alexandru Todericiu (colaborator la mai multe publicatii din Germania si Austria), Mircea M. Ionescu (editor "Lumea Sporturilor", New York), Mihai Gheorghiu (editor "Lumea Romaneasca", Detroit), George Georgescu ("Cuvantul Romanesc", Hamilton), Stefan Racovitza (editor "Caminul Romanesc", Geneva), Jan Willem Bos (editor Roemania Bulletin, Olanda), poetul Zahu Pana, preotul Theodor Damian, editorul revistei "Lumina Lina" de la New York, reprezentanti ai posturilor de radio Europa Libera, Deutsche Welle, BBC, Vocea Americii, Radio France International si "Vocea Turciei".

Alaturi de jurnalisti sunt prezenti si mai multi reprezentanti ai comunitatilor romanesti - Claudiu Matasa (presedintele de onoare al organizatiei romanilor din Florida si editorul publicatiei "Buciumul Floridei"), Gabriela Carp (Academia Civica, Munchen), Brandusa Massion (presedinta asociatiei Comunitatea romaneasca din zona Rhin Main), Nicolae Lupan (presedinte Pro Basarabia si Bucovina, Paris).

Printre publicatiile de limba romana care vor fi reprezentate amintim "Lumea Libera" (New York), "Meridianul Romanesc" (California), "Luceafarul Romanesc" (Montreal), "Lumina Lina" (New York), "Magazin" (Chicago), "Dorul "(Danemarca), "Curierul Romanesc" (Stockholm), "Caminul Romanesc" (Geneva), "Foaie" (Long Island), "Cuvantul Romanesc" (Hamilton), "Observatorul" (Toronto), "Columna" (Finlanda), "Lumea Romaneasca" (Detroit), "New York Magazin", "Foaia Romanului" (Oslo), precum si a postului ARC Television New York, Romanian Voice TV, TV Montreal si reprezentanti ai mediilor de limba romana din Basarabia, Bucovina, Herta, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Ucraina si Turcia.

Andrei Badin

08 July 1999

Biografia unei afaceri (Romania Libera)

Rominia de după 1989 a cunoscut, cel puţin in domeniul transportului rutier de mărfuri, o dezvoltare de proporţii care a generat exigenţe, cu fiecare an mai mari, n ceea ce priveşte calitatea drumurilor, performanţele autovehiculelor cat şi ale serviciilor tehnice in acest segment de activitate. Progresul realizat de industria constructoare de autovehicule a obligat industria de anvelope autohtonă să se dezvolte nu numai sub aspect cantitativ cat şi calitativ şi sortimental.

# Aliniere la standardele internaţionale
Tofan Grup deţine in prezent pachetul majoritar de acţiuni in trei mari unităţi de producţie de anvelope: Danubiana, Victoria şi Silvania Noua gamă de produse este rezultatul unui efort investiţional in utilaje de ultimă generaţie, al utilizării de materii prime la nivelul marilor companii internaţionale cat şi al implementării de noi tehnologii rezultate din cercetarea proprie sau din colaborarea cu parteneri străini Anvelopele sunt omologate internaţional in conformitate cu normele europene şi americane.

# Controlul strict al producţiei
Anvelopele produse de Tofan Grup pot echipa toate tipurile de autocamioane fabricate in lume cat şi o mare diversitate de vehicule destinate transportului urban sau muncilor in agricultură, minerit, cariere de piatră sau explorări forestiere Au fost lansate pe piaţă anvelope din CLASA DE VITEZĂ care permit rularea cu 130 km/h, funcţie de tipul vehiculului Controlul strict al procesului de fabricaţie a fost certificat de către BRITISH STANDARD INSTITUTION in conformitate cu standardul ISO 9001 şi 9002, fapt care atestă practic constanţa calităţii procesului de fabricaţie a anvelopelor produse de companiile din cadrul Tofan Grup.

# Garanţie in termeni reali
Tofan Grup a realizat in Rom‚nia singura reţea de distribuţie la nivel naţional, cu depozite şi reprezentanţe in fiecare reşedinţă de judeţ, cu magazine şi unităţi service in toate localităţile unde au existat cereri. Construirea acestei reţele a fost fundamentată pe o teorie conform căreia clientul trebuie să parcurgă o distanţă foarte scurtă pentru a se putea aproviziona. Garanţiile reale oferite - 2 ani - in cazul anvelopelor de camion şi asocierea numelui TOFAN la denumirea noilor anvelope radiale metal-metal TOFANSTEEL produse de Silvania sunt o dovadă că industria rom‚nească de anvelope poate concura cu orice producător din domeniu.

# Industria de reşapare
Incepand cu anul 1995, Tofan Grup a decis să reabiliteze industria de reşapare din ţară. Atingerea acestui obiectiv a fost posibilă prin cooperarea, in ce priveşte reşaparea la rece, cu liderul mondial in domeniu, firma nord-americană BANDAG. Reşaparea la cald, o altă tehnologie folosită, se face pe utilaje speciale aduse din Danemarca şi Suedia şi este folosită cu success pentru intreaga gamă de anvelope de camionÖ Reşaparea se referă exclusiv la anvelopele de camion şi camionetă şi reprezintă doar 5% din activitatea Tofan Grup. Tofan Recap a primit certificarea BRITISH STANDARD INSTITUTION in conformitate cu ISO 9001, ca o recunoaştere internaţională a calităţii lucrărilor executate de Tofan Recap.

28 June 1999

Constantinescu a tainuit cu Stolojan la sfintirea unei biserici din judetul Botosani (Ziua)

Emil Constantinescu a participat ieri la sfintirea bisericii "Sf. Gheorghe" din satul Damideni, comuna Romanesti, Botosani. Slujba a fost oficiata de mitropolitul Daniel al Moldovei, arhiepiscopul Sucevei, Calinic Botosaneanul, Mitropolitul Petru al Basarabiei si arhiepiscopul Ioan al Intregii Carelii si Finlandei. Presedintele Constantinescu a daruit bisericii o Biblie din 1688 si o icoana, primind in schimb de la IPS Daniel "Crucea Moldava", cea mai inalta distinctie care poate fi acordata unui mirean. Dupa slujba, Emil Constantinescu si fostul premier Teodor Stolojan s-au retras intr-un loc mai ferit, unde au discutat in jur de 10-15 minute. Intrebat de tema discutiei, Constantinescu a spus ca l-a rugat pe Stolojan ca, impreuna cu specialistii lui Gelu Tofan, sa elaboreze niste programe speciale care sa ajute la relansarea economica a judetului Botosani.

Seful statului a participat la sfintirea ctitoriei lui Gelu Tofan (Cotidianul)

In speranta ca-i va fi de folos la fel ca in alegerile din 1996
Emil Constantinescu incearca sa-l trezeasca la viata pe calugarul Vasile
Daca Ion Iliescu isi face campanie pe banii propriului sau partid, nu se stie insa de unde vin banii pe care ii foloseste actualul sef al statului pentru turneele sale electoral-bisericesti

Aflat in cadere libera in sondajele de opinie publica, presedintele Emil Constantinescu l-a scos de la naftalina pe calugarul Vasile. Seful statului a intreprins la acest sfarsit de saptamana un turneu electoral pe plaiurile moldave, turneu al carui cartier general a fost Mitropolia din Iasi. Daca in 1996 calugarul Vasile s-a aratat in aceste locuri si a pavat drumul candidatului CDR catre Palatul Cotroceni, acum lucrurile sunt ceva mai complicate, dat fiind ca si adversarii politici l-au descoperit pe Dumnezeu.

Duminica dimineata, la slujba oficiata de Prea Sfintia Sa parintele Timotei, printre credinciosii ieseni si-a facut aparitia si liderul PDSR, Ion Iliescu, e adevarat, dupa ce Emil Constantinescu isi luase talpasita. Dupa ce o fata bisericeasca l-a invitat in altar, Iliescu a fost nevoit sa-l lase pe Dumnezeu si sa porneasca, alaturi de credinciosii dornici sa-i stranga mana, spre Teatrul National, unde urma sa aiba loc Conferinta Judeteana a partidului. Ortodocsii ieseni s-au incurcat la un moment dat cu sindicalistii de la Tepro Iasi, veniti sa ceara ajutor de la fostul sef al statului, caruia i-au urat sa recastige fotoliul pierdut in toamna lui 1996.

Constantinescu a fost scump la vedere

Trecerea prin Iasi a actualului locatar de la Palatul Cotroceni a fost bine camuflata pentru oamenii de rand. Sosit, sambata seara, la Iasi, Emil Constantinescu a evitat un contact prea strans cu iesenii, iar duminica, de altfel, s-a indreptat spre Botosani. Gurile rele spun ca motivul principal este tocmai protestul salariatilor de la Tepro Iasi, care a scos zilnic oamenii in strada. Mai ales ca seful statului a declarat, la scara avionului, ca Presedintia nu-si poate permite sa se implice in conflictul dintre administratie si sindicate, deoarece acest lucru ar crea un precedent si ar pune sub semnul intrebarii rolul si atributiile fiecaruia. In plus, o declaratie televizata prin care Emil Constantinescu preciza ca se ocupa de integrarea europeana si nu de problemele cu care se confrunta fabrica de tevi ieseana - ca urmare a nerespectarii contractului de privatizare - a amplificat nemultumirea sindicatelor. Stare de nemultumire pe care numai rugaciunile de sambata ale lui Emil Constantinescu, de la Biserica Sfanta Paraschiva, o mai pot drege. In conditiile in care responsabilii de la Cotroceni au refuzat sa ne prezinte programul vizitei prezidentiale, surse din Politia Iasi sustin ca seful statului a parasit duminica Mitropolia Iasi, unde a fost cazat, si a pornit spre judetul Botosani, unde a poposit in satul Davideni.

Seful statului a participat la sfintirea ctitoriei lui Gelu Tofan

Emil Constantinescu a participat la sfintirea Bisericii Davideni, lacas de cult, ctitorit de cunoscutul om de afaceri Gelu Tofan, prezent si el la ceremonie. Slujba religioasa a fost oficiata de inalte fete bisericesti: IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei, si Calinic Botosaneanul, Prim Vicarul Moldovei. Au fost invitati IPS Ioan, Mitropolitul Kareliei si al Intregii Finlande, si IPS Petru al Basarabiei. Presedintele a donat bisericii o icoana si o copie a Bibliei de la 1688. Dupa sfintire, Constantinescu a luat parte la o mare serbare campeneasca, care a avut loc in localitate. Nu s-au semnalat incidente.


Amelia Ionascu, Lucian Gheorghiu

02 June 1999

Dupa 60 de ani, primul roman care ctitoreste o biserica este botosaneanul Gelu Tofan (Monitorul)

"De pe la 1938 nu a mai fost nimeni in Romania care sa ridice o biserica numai din truda sa", spune preotul Vasile Marineac, viitorul slujitor al lacasului inaltat de Gheorghe si Mariana Tofan in satul Damideni, comuna Romanesti, judetul Botosani. Biserica este, fara indoiala, una din cele mai frumoase din tara. Zidurile albe par a sta marturile timpurilor viitoare, iar acoperisul si ferestrele sint din materiale compozite moderne. In biserica nu va fi frig iarna deoarece generosii ctitori au dotat-o cu un ingenios sistem de incalzire a pardoselei. Poarta este strajuita de o impunatoare clopotnita in care se gaseste un clopot special turnat, cu aliaj pe baza de argint, in atelierele iesene, cintarind peste o jumatate de tona. Familia Tofan nu a precupetit nimic din ceea ce ar putea reda ardoarea credintei lor. Astfel, peste noua sute de metri patrati de picturi bisericesti de cea mai buna calitate, la a caror realizare s-a folosit masiv foita de aur, acopera peretii interiori ai bisericii. Intregul lacas este construit in stil neobizantin si, gratie donatiilor venite de la familia Tofan, finalizarea a fost posibila in numai doi ani. Pe 27 iunie va avea loc sfintirea bisericii, care va purta numele Sfintului Gheorghe, in prezenta unor inalte fete bisericesti. Vor veni la ceremonia sfintirii bisericii ctitorite de familia Tofan IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei, precum si Preafericitul Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, precum si importanti oameni politici. Se pare ca si-au confirmat deja venirea atit presedintele tarii, cit si prim-ministrul. Sint asteptati cum se cuvine si mii de credinciosi, atit din Botosani, cit si din judetele vecine. Este firesc a fi pomenit ca pe fresca din dreapta intrarii in pronaos sint pictate intru nemurire chipurile ctitorilor, sotii Tofan si cei doi copii ai lor, George Adrian si Mariana Alina. (V.S.)

01 May 1999

George Arion in dialog cu Gelu Tofan: "Azi Romania nu munceste, consuma" (Flacara)

Calitatea serviciului sau a produsului, cinstea, corectitudinea, respectarea cuvantului dat - fără aceste valori nu te poţi dezvolta

GEORGE ARION: Domnule preşedinte Gelu Tofan, ce a fost domnul Gelu Tofan inainte de 1990?

GELU TOFAN: Am lucrat la Danubianaî, la Centrala Cauciucului - cum i se spunea atunci, am pornit de jos: am fost operator chimistă. Apoi am urmat o formă de studii la Universitatea Politică şi de Conducere Ştefan Gheorghiu pe care n-am mai absolvit-o.

- Cum a pornit Grupul Tofan? Cum de-aţi avut curajul, de unde aţi avut resurse, cum v-aţi descurcat in primii ani?

- Pans in vara anului 1991 am incercat să plec din ţară. Am un frate in Canada din 1988 şi un an şi jumătate m-am chinuit să ajung la el. Nu am reuşit. Văz‚nd că timpul trece, am zis să intreprind şi eu ceva ca să pot trăi. Am hotărat să fac ceva ce ştiu - să mă implic in producţia şi comercializarea anvelopelor. In toamna lui 1991, am fondat o primă companie TOFAN TRANS, iar in 1993 am transformat-o in TOFAN GRUP S.A. - care intre timp a crescut şi a devenit ceea ce este astăzi.

- Ca urmare...

- Romania era o piaţă complet deschisă şi pregătită pentru inceperea unui business privat, dar foarte puţini - atunci, şi cred că şi astăzi - inţeleg exact cum funcţionează economia de piaţă.

- Dumneavoastră cum aţi reuşit să pricepeţi acest mecanism?

- Economia de piaţă are cateva principii, simple, şi tocmai pentru că sunt simple devin complicate. Ele sunt: calitatea serviciului sau a produsului pe care il livrezi, cinstea, corectitudinea, respectarea cuvantului dat. Multă lume nu a inţeles şi nu inţelege nici astăzi că fără aceste valori nu te poţi dezvolta, nu poţi aspira la o dezvoltare din care să poţi şi caştiga.

- Imi mai sunteţi dator cu un răspuns: cum aţi găsit resursele pentru a porni o afacere de avengură?

- Resursele au fost create pe parcurs. La inceput au fost dorinţa şi ideea. Eu cunoşteam foarte bine sistemul centralizat de stat de distribuţie a anvelopelor şi articolelor tehnice din cauciuc, ii ştiam şi punctele slabe. In 1991, in toamnă, am inceput dezvoltarea unei reţele paralele, reţea care a inceput să concureze foarte serios fostele baza judeţene de aprovizionare - celebrele B.J.A.T.M.-uri - şi bazele agriculturii - la fel de celebrele B.A.T.M.A.-uri. Eu am venit cu o nouă filozofie in ceea ce priveşte abordarea relaţiei cu clientul - ii duceam marfa acasă, ii făceam diverse discount-uri, ii rezolvam probleme legate de calitate şi de service. La toate acestea trebuie adăugată o muncă epuizantă (făceam intre 12 şi 16 ore pe zi), eram totdeauna acolo unde trebuia să fiu. In privinţa resurselor financiare, am realizat o combinatăî, intre totalul resurselor generale şi credite. Niciodată n-am luat credite mai mari decat putea ìsă ducăî afacerea. Timp de şase ani nu am obţinut nimic pentru confortul meu sau al familiei mele.
Nu am investit in maşini luxoase, in vile sau in alte lucruri de genul acesta.


Pană in toamna lui 1997 am locuit in acelaşi apartament de trei camere in Ferentari, deşi mişcam aproape 200 milioane de dolari pe an. GELU TOFAN

- Caţi ani aveaţi cand aţi cand aţi pornit TOFAN GRUP?

- Aveam 31 de ani.

- In opinia dumneavoastră este o v‚rstă optimă pentru un manager?

- Napoleon spunea: Dacă un om nu spune ce are de spus Pană la 35 de ani, după aceea este foarte greu să mai spună ceva

In cazul meu s-a confirmat viziunea lui Napoleon: am dat dovadă că am avut idei şi le-am pus in practică inainte de 35 de ani. Ca răspuns direct la intrebare dumneavoastră spun: Da, 31 de ani este o varstă la care un bărbat se poate g‚ndi să-şi asume responsabilitatea unui proiectî.

- Este o diferenţă intre Gelu Tofan din 90 şi cel de astăzi?

- Sunt multe. In primul r‚nd, am acumulat o mare experienţă. Cred mai mult astăzi, decat credeam atunci, că Romania poate să construiască un sistem, o economie sănătoăsă, cu toate că suntem, probabil, la nivelul cel mai de jos din toţi aceşti ani din punct de vedere economic, am mai acumulat şapte ani in plus.

- Aţi amintit de faptul că in Romania este posibil să se construiască o economie de piaţă solidă şi totuşi acest lucru nu s-a realizat la nivelul la care s-ar aştepta. Căror cauze se datorează acest lucru?

- In opinia mea, principala cauză este sistemul legislativ care este confuz şi complicat, sunt legi care ìse bat cap in capî. Şi in acest sens pot exemplifica prin Legea leasing-ului: sunt patru acte normative care reglementează activitatea de leasing, activitate extrem de importantă in dezvoltarea unei societăţi capitaliste; fiecare lege este astfel scrisă incat are alt sens: dacă luăm o maşină, conform contractului de leasing, baza de impozitare la expirarea perioadei de leasing este cea din contract (se numeşte ìValoare reziduală); in toate cele patru acte ormative, valoarea aceasta diferă. Cand te duci la vameş, depinzi de el, de dispoziţia lui, in funcţie de care alege una din cele patru valori. E doar un exemplu.

Altă cauză importantă din pricina căreia lucrurile nu au un mers cum trebuie este mentalitatea, formată in 45 de ani de comunism, grefată pe specificul balcanic, potrivit căreia oamenii aşteaptă să vină cineva să le dea, să-i ajute. La noi, la romani, acest simţ al antreprenoriatului, al lucrului pe cont propriu, nu este aşa de dezvoltat ca in alte ţări. Am văzut un clasament al unei reviste occidentale făcut in ţări foste comuniste, iar noi suntem pe penultimul loc la acest capitol. Primele locuri sunt ocupate de Ungaria, Cehia, Polonia, pe ultimul loc sunt ruşii.

- Asupra economicului, politicul a exercitat in aceşti ani o influenţă negativă? Sau poate spuneţi pozitivă?

- Mi-aţi pus o intrebare extrem de delicată, am insă un răspuns pe care tocmai voiam să-l adaug cauzelor pentru care lucrurile merg prost şi anume influenţa pe care o exercită politicul asupra economicului. Marea dramă a Romaniei de astăzi este aceea că politicienii se implică in decizia economică. Ei ar trebui să facă legi, să construiască un sistem economic coerent, managerii ar trebui să-şi pună in practică ideile (economice) pe care le au şi să ducă astfel economia mai departe.

Din nefericire, la noi dictează, incă, politicul, iar economicul este doar o componentă a jocului politic, ceea ce, evident, nu ar trebui să se int‚mple. Un bun exemplu in acest sens ar fi Italia, unde in perioada postbelică s-au succedat mai mult de 50 de guverne, dar aceste dese schimbări nu au afectat economia care a crescut continuu. Iată deci că, indiferent ce se int‚mplă la Parlament sau la Guvern, economia merge, nu depinde de politicieni.

- Sunteţi unul dintre oamenii de afaceri puternici. Aţi putea să vă faceţi auzit glasul. De ce aceşti oameni de afaceri, cu o viziune limpede asupra a ceea ce se petrece in această ţară, nu se fac auziţi şi nu-şi impun punctul de vedere?

- Ca şi clasa politică, sau la fel ca oamnii cultură, şi oamenii de afaceri sunt dezbinaţi.

Principalul motiv pentru care oamenii de afaceri din Romania nu reuşesc să-şi strangă randurile este aceeaşi mentalitate păguboasă.

In ultima vreme, in interiorul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri şi a altor asociaţii şi organizaţii patronale şi societăţi private din Romania se depun eforturi importante pentru a ajunge la un consens, la o inţelegere şi incercăm să influenţăm clasa politică, s-o aducem la un dialog constructiv cu ceea ce inseamnă antreprenoriatul in Romania şi instituţia antreprenorului (intreprinzătorului) in Romania.

- Cum se face că la TOFAN GRUP nu s-au iscat scandaluri care au fost legate de alte firme mari?

- Cred că acest lucru pleacă de la filozofia mea. Eu am credinţa că singura noastră şansă de a ieşi din criză este producţia. Deci, neimplicandu-ne in tot felul speculaţii şi de inginerii financiare, crezand şi investind in producţie. Dumnezeu ne-a ferit de necazuri, deşi - vă imaginaţi - tentaţiile sunt mari. Tot ce am creat noi, tot ce am investit, se regăseşte in fabrici, in clădiri, in maşini. Nu ne-am ocupat de deturnări de fonduri sau, repet, cu inginerii financiare.

- Cum vă alegeţi oamenii, cum ii determinaţi să rămană alături de dumneavoastră?

Am un mare respect pentru echipa pe care am construit-oî

- Eu am un mare respect pentru echipa pe care am construit-o, nu pentru că am construit-o eu ci pentru că este valoroasă. Este adevărat că am pornit afacerea singur, dar pe parcurs am selectat oameni valoroşi, pe care i-am atras cu salarii foarte mari (pentru Romania), salarii de zeci de mii de dolari pe an, cu acţiuni la GRUP sau la firmele pe care le controlează GRUP-ul, pentru că nu poţi să-ţi atragi oameni valoroşi fără o motivaţie corespunzătoare.

- Caţi oameni din subordinea dumneavoastră cunoaşteţi?

- Mulţi, mii. TOFAN GRUP este o entitate de sine stătătoare, un S.A., care se ocupă exclusiv de afacerea cu anvelope, de comercializarea şi service-ul acestora. Sistem care cuprinde o reţea de depozite la nivel naţional, o reţea de magazine - 2.500

- in toată ţara, patru fabrici şi sediul central inseamnă cam 8.500 de oameni. Eu, Gelu Tofan sau TOFAN GRUP mai avem participări şi pachete de control intr-o serie de 22 de alte firme : media, transporturi, morărit şi panificaţie şi tipografii, deci in total vreo 15.000 de oameni. Dintre toţi, cunosc cateva mii (direct). Din Danubiana, aproape pe toţi, din reţeaua comercială, de asemenea ii cunosc pe toţi.

- Cum vă purtaţi cu oamenii?

- Eu am rămas acelaşi care eram şi in 1991. Sunt foarte atent cu ei, nu ţip, nu jignesc. Plecand de jos, eu ştiu ce inseamnă o vorbă bună pentru un om, uneori inseamnă mai mult de cat un procent in plus la salariu. Dacă omul vede că este tratat cu respect, aceasta il obligă foarte mult.

- Am descoperit că numele dumneavoastră poate fi intalnit şi in revistele străine. Cu ce sentiment inregistraţi astfel de ecouri internaţionale?

- Eu nu am un profil public accentuat, de obicei mă feresc de publicitate. cand sunt citat fie ca exemplu pozitiv, fie negativ am o senzaţie de disconfort. Nu sunt un om căruia să-i placă publicitatea.

- Am constatat acest lucru chiar in legătură cu Fundaţia pe care o conduceţi şi care are deja o activitate cunoscută in Romania. Cum, din ce nevoie interioară s-a născut această Fundaţie care, iată decernează un premiu pentru cel mai bun actor, face filme etc?

- Ca fiecare om, am şi eu un hobby: acesta este teatrul şi filmul.

Pană in 1990, cand dispuneam de timp, nu pierdeam nici un spectacol de teatru in Bucureşti, vedeam toate filmele bune - in special la Cinematecă După 1991, cand am inceput să am succes şi bani, am zis să fac şi eu ceva pentru ceea ce imi place. Am creat această fundaţie, iar Silviu Purcărete mi-a făcut onoarea să accepte conducerea ei, fiind de cinci ani preşedintele Fundaţiei. Am derulat cateva proiecte de anvergură internaţională prin Fundaţie - vezi Pescăruşul, Danaidele, cateva filme precum şi alte proiecte mai mici. In anii următori vrem să dăm o nouă dimensiune acestei Fundaţii, in sensul că intenţionăm să-i construim un sediu propriu, un staff care să lucreze acolo permanent şi să dezvoltăm proiecte importante in teatru şi film. Dacă va da dumnezeu să se scoată teatrele la v‚nzare sau să se privatizeze, intenţionăm să cumpărăm un teatru.

- Aţi ochit vreunul?

- Da, va fi probabil Teatrul Mic, pentru că suntem afectiv legaţi de el prin primele noastre proiecte.

- Cum e cu familia?

- Greu. Am lipsit foarte mult (deplasări in ţară şi străinătate) şi nu ascund că am avut discuţii din acest motiv, dar, in general, m-au inţeles; familia a fost cel mai important sprijin pentru mine şi m-a susţinut fără rezerve in cele mai grele momente. Singurul loc unde poţi să te retragi in linişte, să te odihneşti, să recuperezi, este familia. Deci, am o familie extraordinară.

- Ce măsuri aţi lua dumneavoastră (dacă aţi avea o putere magică) pentru inviorarea acestei economii?

- Lucrurile nu sunt atat de complicate cum par a fi. Primul şi cel mai important lucru de făcut ar fi simplificarea şi clarificarea sistemului legislativ; al doilea - acordarea de facilităţi şi sprijin pentru investiţiile in domeniul producţiei şi infrastructurii; al treilea - avantaje pentru crearea de noi locuri de muncă.

- Deseori se vorbeşte despre coloşii industriali care inghit mult din substanţa financiară a ţării. Cum aţi vedea rezolvarea acestei probleme?

- Din nefericire, lucrurile cam aşa stau. O serie intreagă de societăţi comerciale foarte mari au utilaje şi tehnologii depăşite, cu consumuri energetice foarte mari, Cu o asemenea construcţie nu poţi ieşi la bătaie in competiţia internaţională.

Eu aş alege domeniile cu şansă reală de dezvoltareî

Ar trebui selectate domeniile unde avem cu adevărat resurse. Romania este o ţară mică, avand un potenţial de resuse limitat. Eu aş alege domeniile cu şansă reală de dezvoltare; pe acelea le-aş sprijini şi dezvolta. Cu cat aceste probleme se vor rezolva mai repede, cu atat criza din Romania se va rezolva şi ea mai repede.

- Dar ce te faci cu oamenii care socotesc că ei muncesc şi fac produse de mare competitivitate?

- In această privinţă, lucrurile trebuiau lămurite de mult. Era necesar să li se explice oamenilor că multe fabrici incă produc doar de dragul de a produce; trebuie să se inţeleagă că singurul produs care merită să fie produs este cel cerut de piaţă. Nu are rost să ne imbătăm cu apă chioară.

- Domnule Tofan, se munceşte in Romania?

- Pe ici, pe colo. Domnule Arion, azi Romania nu munceşte, consumă! Din nefericire se consumă mai mult decat se produce.

- Dar din ce se consumă?

- Deocamdată din ce a mai rămas de pe vremuri şi din creditele internaţionale pe care se chinuie guvernanţii să le smulgă.

- Şi totuşi, cand vom ieşi din marasmul acesta?

- Eu sunt optimist. Cred că vom ieşi. Dar asta, repet, se va intampla cand se va face schimbarea idelogică şi cand vom avea o conducere coerentă, capabilă să-şi asume riscul de a construi.


- Nu vi se pare paradoxal că toate ţările işi fac proiecte mari pentru anul 2000, in timp ce noi continuăm să ne zbatem in jurul unor probleme mărunte pe care nu le putem rezolva?


- Noi am pierdut şansa pe care am avut-o in 1990-91-92 de a ne pregăti ca să fim in rand cu ţările celelalte. Pentru noi va fi un succes dacă vom inţelege in 2000 că altfel nu se mai poate. Asta-i soarta noastră, inţelegem mai greu. Un popor nu piere niciodată.

- Unele au pierit.

08 April 1999

Tofan Grup a avut o cifra de afaceri de 200 mil. $ (Ziarul Financiar)

In prezent, circa 75% din piaţa romanească de anvelope este controlată de Grupul Tofan, după achiziţionarea in 1995 a pachetului majoritar la Danubiana Bucureşti, urmat in 1997 de preluarea altor doi producători importanţi, Victoria Floreşti şi Silvania Zalău.


Tofan Grup, cel mai mare producător independent de anvelope din Europa Centrală şi de Est, a realizat, in 1998, o cifră de afaceri de peste 200 milioane de dolari, in principal din activitatea de anvelope, dar grupul are investiţii in mass-media, agricultură, panificaţie, distribuţie şi construcţii..

La preluarea fabricii Danubiana de către Tofan Grup, la sf‚rşitul anului 1995, exportul constituia 20% din producţia de anvelope, iar anul trecut a ajuns la 60% şi se intenţionează ca in acest an să atingă 80-90% din totalul producţiei

Danubiana are o capacitate de producţie de 1,1 milioane de anvelope pe an, insă datorită situaţiei dificile a unora dintre beneficiari, precum Tractorul Braşov, Tractorul Craiova, Aro Campulung, societatea a produs anul trecut numai 662 000 anvelope, din care peste 50% au fost exportate numai in SUA, in regim de 'offtake' (sub marca beneficiarului)

Grupul Tofan, care s-a infiinţat in 1993 ca distribuitor de anvelope şi ulterior a preluat Danubiana, a devenit, in 1997, cel mai mare producător rom‚n de anvelope, prin achiziţionarea pachetelor majoritare de acţiuni la Victoria Floreşti şi Silvania Zalău.

Grupul Tofan a lansat pe piaţă, in 1998, noi mărci de anvelope pentru automobile şi camionete, intre care Montana Gladiator, Montana Avalanche, Tofan Steel şi Danubiana.

Grupul a incheiat anul trecut procesul de preluare a institutului de cercetare in domeniul anvelopelor - Cerelast, care va asigura cercetarea şi dezvoltarea pentru toate diviziile de producţie ale Tofan Grup.


Indicatorii economici Tofan Grup 1996-1999:
ï Cifra de afaceri (mld. lei): 1996 - 0,986; 1997 - 1 097; 1998 - 1 537
ï Profit net (mld. lei): 1996 -3,8; 1997 - 5,4; 1998 - 56,8
ï Investiţii (mld. lei): 1996 - 117,9; 1997 - 195,2; 1998 - 43
ï Număr angajaţi: 1996 - 4 700; 1997 - 10 700; 1998 - 7 800

Tofan Group controls tire market (Middle East News)

The US ambassador in Bucharest, James Rosapepe, paid a visit on March 3, to Danubiana, the main tire manufacturer for tractors and agricultural equipment in Romania. Danubiana is part of Tofan Group, the leading tire manufacturer in Romania and an independent company of this kind in Central and Eastern Europe. At present, the Tofan Group produces 80% of Romania's tires and holds 75% of Romanian tire sales. About 60% of its output are exported to the European Union states and the United States.

05 April 1999

Editorial - Rascoala clasei mijlocii (Evenimentul Zilei)

Rascoala "clasei mijlocii" Nu de mult, un om de afaceri extrem de cunoscut, dar svaiter ca si ceilalti, mi-a zis, ba, daca va mai bagati nasul unde se invirt banii si il faceti pe unul sa piarda, s-ar putea sa va treziti cu un glont in cap! Reactia asta furioasa poate fi intilnita la mai toate afacerile de mari proportii cind ele risca sa se prabuseasca sub amenintarea cuiva din exteriorul combinatiei. Ceva asemanator poate fi considerat si acest Forum al Capitalului Privat si al Clasei Mijlocii, tinut vineri la parlament. Din denumirea Forumului am inteles ca oamenii de afaceri mai acatarii din Romania s-au jenat sa-si spuna asa. Au zis ca ei sint "capitalul privat", desi, la o adica, prin aceasta se poate intelege si cantitatea de bani in regim privat. Nu putem crede ca banii privati au facut forum cu clasa mijlocie.


Noi i-am vazut pe Viorel Catarama, Dan Voiculescu, Gelu Tofan, George Copos, Adrian Sarbu, care numai clasa mijlocie nu sint. S-ar putea ca la acest eveniment, clasa mijlocie sa fi fost pe undeva mai prin ultimele rinduri sau pe holuri. Cert este ca noi n-am vazut-o. De fapt, reuniunea de vineri reprezinta o mutare importanta a unui grup de oameni de afaceri. El s-a hotarit sa dea sah actualei puteri. Capitalul autohton, prin reprezentantii sai importanti, s-a hotarit sa se zburleasca la politicieni. Ma, timpitilor, ne aduceti la sapa de lemn, ati nenorocit economia, nu ne mai lasati sa ciugulim, impartelile le faceti fara noi si ne cocosati cu taxe si impozite! Ori va bagati mintile in cap, ori ne dam cu sindicatele si va rasturnam! Un alt mesaj mai pe sleau al oamenilor de afaceri a fost de genul pazea, punem ziarele si televiziunile pe voi, pompam in sindicate, va taiem si sponsorizarile pentru partide si v-am ras de la putere. "Forumul" e un fel de a doua incercare de a sari in scena, dar ceva mai coagulata. Prima a fost "duma" cu cele trei miliarde de dolari pe care oamenii de afaceri le vor aduce in Romania, garantind cu firmele si proprietatile lor.De data aceasta ne aflam in fata unui conflict mult mai dur intre capitalul romanesc si puterea politica. Primul vrea sa fie mai serios bagat in seama la imparteala care se desfasoara prin privatizare, plus facilitati fiscale pentru dezvoltare. Puterea politica i-a ignorat cu dispret pe cei imbogatiti pe vremea celeilalte puteri politice, ba chiar a amenintat discret prin 1997-1998 ca ii va pipai la dosare si, in plus, s-a incurcat total in bani, legislatie si imparteala. De fapt, Forumul ne atrage atentia ca acest conflict dintre afaceristi si politicieni se apropie de un moment critic. El ne semnaleaza inca un lucru. Ca anii pierduti in privatizare nu sint intimplatori. Ca birocratia si coruptia n-au fost singurii factori care au pus pe fuga si i-au lecuit pe straini in intentia lor de a investi in Romania. Capitalul autohton s-a aparat cu o mie de tehnici si talpi. De ce sa vina strainii sa puna mina pe marile fabrici? N-ar fi mai bine sa le inhatam noi si pe urma sa le vindem la pret mai bun? Aici se afla marea necunoscuta din tergiversarea privatizarii, plus o adevarata ploaie de strategii politice care vorbesc in numele unui capital aproape fictiv, dar cu valente patriotice. Si care nu reprezinta decit foamea de bani. Politicienii de la putere sint acum in situatia de a ridica sau nu manusa. Oricum, razboiul iscat pentru ca au tulburat tarlaua pe care unii praseau de zor la facutul banilor poate fi considerat ca trecut de faza declaratiilor. Forumul a fost mai degraba o ultima negociere inainte de folosirea armelor grele.Ce au provocat gafele politicienilor stim! Ce prostii spun oamenii de afaceri nu avem dovezi. Dar daca citim cu atentie documentele Forumului ne putem distra de minune. Dan Voiculescu a vorbit despre "dublarea PIB per capita" (terminologie, nenicule!), de "asamblarea strategiei de reforma pe proiecte publice", "propagarea valorilor economisirii si investitiei ca repere axiologice fundamentale". Nu stim daca Dan Voiculescu e bilbiit sau are probleme cu limba romana, dar acum intelegem de ce partidul sau nu sare nicicum de 1%. In rest am inteles perfect proiectul "Economia concentrica" - un mod romanesc de a te invirti in jurul cozii - si ruptura cu trecutul (unii chiar au interes).Concluzia Forumului e oricum corecta. Adica - "Politicienii sint prizonierii unor retele clientelare". Nota zece, mai ales ca nu spune nici despre ce politicieni e vorba si nici cine a facut sau face parte (ori ar vrea sa faca parte) din aceste retele clientelare.

Cornel Nistorescu

07 March 1999

Doar o vorba sa-ti mai spun - ultima emisiune (cu numarul 721) (pruteanu.ro)

D-nelor şi d-lor, bună seara. Ceea ce va urma nu mai este o emisiune DOVSMS, ci un moment de rămas bun. E ultima noastra intilnire din cadrul acestui lung serial care a durat 2 ani, fără 6 zile, şi a avut 721 de episoade. Puteau fi şi mai multe, dar, vorba lui Dante: "Vuolsi cosi cola dove si puote / cio che si vuole, e piu non dimandare" (Asa fu vrerea unde stă-n putinţă / tot ce se vrea, şi nu-i loc de-ntrebare!)

Nici dv. nu mai sunteţi cei din 17 martie 1997, nici eu nu mai sunt acelaşi. Am acumulat cu toţii oboseală, dezamăgire, mihnire. Nu cred că vă las mai bogaţi decit v-am găsit ñ nici la propriu, nici la figurat. Acest ciclu de emisiuni, care a mers intr-o parcă aranjată progresie geometrică (fix 6 luni la Tele 7 abc in 1995, fix 1 an la Pro TV in í95-96 şi aproape fix 2 ani la Televiziunea Romană, din martie í97 pină-n martie í99), m-a marcat, desigur, enorm. Comunicarea zilnică, 365 de zile pe an, simbete, duminici, fie Paşte, fie Crăciun, fie Revelion, (am petrecut, in fond, cu dv., două sărbători de Paşti, două Crăciunuri, două Revelioane şi nu mai ştiu cite schimbări de guvern!) comunicarea aceasta REALĂ cu citeva milioane de oameni, m-a tulburat profund şi efectul nu se va stinge uşor. Cu atit mai mult cu cit am avut parte de mii de reacţii de răspuns: scrisorile. A fost, pentru mine, această emisiune, ca o obsesie permanentă: şi noaptea visam subiecte posibile şi n-au fost puţine momentele cind mă consideram idiotul-idioţilor, convins că s-a terminat, sunt stors ca o lămiie, nu mai am nimic de spus, gata, miine mă fac de ris!î Mă adunam, reuşeam să merg mai departe, şi uneori, din timp in timp, chiar mi se-ntimpla să fiu mulţumit de ce mi-a ieşit. Nu-mi fac iluzii. Ce am reuşit, nu ştiu. Ştiu ce nu am reuşit: incă nu am publicat o carte cu textele mai de Doamne-ajută ale emisiunii, nu am scos incă o casetă video cu episoadele demne de a fi revăzute, la mii de scrisori nu am răspuns (incă mai sper s-o fac, fie şi prin presă), dantura n-am găsit timp să mi-o pun la punct, pe hotelul din buricul Bucureştiului tot pe englezeşte scrie, Bucharest, de parcă noi am face parte din Commonwealth, greşelile pe care le-am găsit in mass-media le găsesc şi acum şi le las mostenire urmaşilor mei Văcăreşti, accentul anumitor spicheri tot fals şi artificial este, traducerile filmelor, tot catastrofale, majoritatea politicienilor tot plicticos, tot agramat şi tot mincinos vorbesc. Apropo de politicieni: mi-am permis, foarte rar, citeva secunde intr-o lună, să fac, in emisiune, şi aluzii politice: sper că veţi accepta că n-au fost niciodată partizane, niciodată veninoase, niciodată in interes personal. Dar am fost mereu persuadat de gindul că vorbesc de la principalul post de televiziune al ţării, o ţară in care ñ şi asta nu uitam niciodată ñ alegerile au fost ciştigate cu 54 la 46, nu cu 99 la 1, un post de televiziune care ar trebui să fie in mod egal agreabil şi celor care simpatizează cu Constantinescu, şi celor care simpatizează cu Iliescu.

E o datorie de onoare să mulţumesc aici, in faţa dv., in ordine: lui Mihai Tatulici, care in í95, ca director la Tele 7, a simţit rostul ideii mele; apoi lui Adrian Sirbu care a imbrăţişat-o şi el, la ProTV, cu profesionalism, şi lui Stere Gulea, care mi-a adresat invitaţia de a realiza emisiunea pe canalul naţional. Voi pomeni acum (e pentru prima oară cind o fac, in 721 de emisiuni), şi numele omului de afaceri Gelu Tofan, tot cu mulţumiri, pentru că a asigurat cadrul financiar al emisiunii, cum a făcut-o şi cu alte iniţiative culturale. O reverenţă datorez şi d-nei Lucia Hossu Longin, fără vigilenţa căreia n-aş fi candidat şi n-aş fi obţinut (uite că mă laud singur), in 1996, onorantul premiu al Asociaţiei Profesioniştilor din Televiziune. Mulţumesc de asemenea, tuturor acelora, scriitori, ziarişti, moderatori, care, in ziare sau la radio şi televiziune, au comentat, majoritatea favorabil, eforturile mele: le mulţumesc in mod egal atit celor care m-au lăudat, cit şi celor care m-au criticat cu bună-credinţă.

Şi mai presus de toate, cu o emoţie pe care cu greu mi-o ţin in friu, vă mulţumesc dv., milioane de compatrioţi care v-aţi interesat, seară de seară, de gindurile mele despre binele, adevărul şi frumosul Limbii şi ale Vieţii, care nu vă puneau nici mai multă piine pe masă, nici mai mulţi bani in buzunar. Am fost veseli şi trişti impreună, patetici şi sobri, ghiduşi şi gravi, riguroşi sau jucăuşi. Vă mulţumesc pentru tot suflul şi sufletul pe care mi l-aţi dat. Şi vă spun, la despărţire, cu vorbe mai bune decit ale mele, un fragment din poezia scrisă de Arghezi pe motivul "Partir c'est mourir un peu" (A pleca, inseamnă a muri puţin) al lui Edmond Haraucourt:

"La orice despărţire murim cite puţin. / Te simţi mai singuratec, mai strein. // E un adio dragostei lăsate, / un cintec inginat pe jumătate, / Un doliu-al legămintului făcut, / Zăbranicul nădejdii jurate la-nceput, / o amintire goală-a zălogului pierdut. // Te-ai despărţit odată, ca din glumă, / cu-o-mbrăţişare parcă şi postumă. // La fiece plecare, pină la cea din urmă, / cite ceva din tine, rămas intreg, se curmă".
Stimaţi telespectatori, cei doi ani se incheie aici.
Doar o vorbă vă mai spun: rămineţi cu bine şi fiţi senini.
Birui-va gindul!

15 February 1999

Tofan pune umarul la ridicarea unei biserici militare (Monitorul)

Aproximativ 200 de credinciosi au asistat ieri la slujba de sfintire a capelei cu hramul "SF.Ierarh Alexandru", Patriarhul Constantinopolului, lacas ridicat in incinta UM.01189. Slujba de sfintire si sfinta liturghie arhiereasca a fost oficiata de IPS Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, invitat de onoare al Brigazii 33 Mecanizata si de un sobor de preoti si diaconi. La eveniment a participant si omul de afaceri Gelu Tofan, care a contribuit la construirea capelei si la buna desfasurare a actiunii. Preotul desemnat sa slujeasca in noul lacas este Stefan Gradinaru, care va oficia in fiecare duminica slujbe religioase, pentru inceput participind doar cadrele militare active urmind ca pe parcurs sa asiste la slujbe si crestini din afara unitatii. IPS Daniel a tinut sa precizeze ca, initiativa unitatii militare este laudabila, avind o semnificatie deosebita, cea de apropiere dintre biserica si armata. (L.I.)

03 February 1999

Tofan Grup wins in the Romanian tire market (Rompres)

Bucharest, Feb 3 /Rompres/ - In spite of a sagging home market and bitter economic conditions, Tofan Grup's export trade in end-1998 went up 17.5% as opposed to 1997, Chairman and Chief Executive Officer Gheorghe Tofan announced at the General Shareholders Meeting of the Grup on Monday.

Experts in the company predict a further 25% increase in export trade this year, due primarily to new off-take contracts, according to the Chairman.

In 1998, Tofan Grup, the largest tire maker in Romania to this date, launched in the market a full range of car and light truck tires in the T, H and V speed class, including GLADIATOR, an off-road tire, and MONTANA AVALANCHE, a winter car tire, both made at the Victoria plant in Floresti Prahova /80 km north of Bucharest/.

All-steel truck tires and 65" and 70" series radial farm tires manufactured at Silvania /450 north-west of Bucharest/ and the Bucharest-based Danubiana, respectively, are new-brand products sold by Tofan on the home and international market last year.

Expectations are high of a 22% increase in the MONTANA production throughout this year after an installation of new tire-building machines will be in place at the Victoria facility in late March, said the Chairman.

Tofan Grup is a joint venture established in 1993 with Canadian capital. At present NOMURA of Japan, one of the biggest bank conglomerates worldwide, owns 49% of Tofan Grups' stake.

Tofan, which has already purchased share packages of the Danubiana, Victoria and Silvania tires plants, announced the acquisition in 1998 of CERELAST, the Romanian tire research institute, one expected to assume full research and development responsibilities for all the Company's tire manufacturing subsidiaries.

In 1999, Tofan said that a program to rationalize production types at all its three main subsidiaries will be completed by April.

It said Danubiana would produce only farm, implement and industrial tires, Victoria would focus on car and light truck tires, and Silvania would confine itself to making all-steel truck and bus tires.

By July this year, Tofan said the Management Information System would be given the final touches, with the company offices, production facilities and distribution outlets plugged in the system by a satellite communication network.

Tofan's exports in 1998 totaled a peak of approximately 40,000,000 US dollars, with circa 200,000,000 US dollars reported in its turnover, Vice-President Cristinel Popa told a Rompres reporter by telephone on Tuesday.

In 1998 the United States, west-European countries and Egypt were prominent recipients of Tofan's export trade, according to the Vice-President.

In the same period Tofan's AUTOMAXIMA retail passenger and truck tire distribution chain in Romania totaled approximately 2,200 outlets, while AGROMAXIMA farm tire retail array reached more than 400 outlets.

Experts in the company are optimistic about the opening by AUTOMAXIMA in the course of this year of 40 passenger tire service centers and 10 truck tire service centers.

"Tofan Grup wins in the Romanian tire market." Rompres 3 February 1999.

11 January 1999

The reluctant revolution (Financial Times)

Deep inhibition has paralysed much of Romania since Nicolae Ceausescu's bloody overthrow, as the people struggle to escape their communist past

A tank's machinegun fired in the Bucharest night nine Christmases ago. I was rushed, with two other journalists, into the nearby foreign ministry. We sat in a small room with a man in his early 70s. He wore a cynical smile.

His name was Silviu Brucan, one of the half-dozen organisers of the revolution in the Romanian Communist party that a few days earlier had forced the country's leader, Nicolae Ceausescu and his wife, Elena, to flee the capital. They were later arrested, summarily tried and shot.

Mr Brucan had agreed to meet us at night in the foreign ministry to tell us something of what he knew and had done. His story was of the internal breakdown of the Ceausescu order. It was a tale of a group of communist intellectuals, such as Mr Brucan, which saw, in the eruption of popular dissent that December, its chance.

Nine years to the day later, I sat in Mr Brucan's study to hear what he made of "his" revolution. His story was full of paradoxes.

After the uprising he had broken, bitterly, with Ion Iliescu, the man who emerged as the first president of post-communist Romania. Yet Mr Brucan has prospered, recently becoming a leading TV personality with an acidic weekly political commentary. He is still on the left but believes capitalism alone can save Romania. He excoriates the seven-year rule of Mr Iliescu for its belief in "Ceausescu statism" - but says Mr Iliescu did establish democratic institutions and allow free expression.

Dorel Sandor, a prominent political analyst of successive administrations since 1990, says: "Iliescu was the good, kindly uncle to Ceausescu's bad father. He smiled all the time."

Ceausescu's securitate, or secret police, ensured society could never become civil. Yet the securitate has never been investigated. General Iulian Vlad, its commander, and a handful of others were tried for suppressing the 1989 riots and received three- year sentences, nothing more.

"There is a draft law on opening up the securitate files," says Mr Brucan, "but most deputies are against it. Why? Because everyone who wanted to do anything under Ceausescu had to have contact with the securitate. Now everyone's afraid; they don't know what is in these files."

A deep inhibition therefore paralyses much of Romanian society. This, says Mr Brucan, has had two effects: it has made Romanian capitalism a hole-in-the-corner affair, in which former communist bosses have been transformed into capitalist bosses; and it has paralysed economic reform.

In his recent book, From Party Hacks to Nouveaux Riches, Mr Brucan details the acquisition of wealth by the associates and relatives of the Ceausescu clan.

General Victor Stanculescu is typical. He was chief of the supply section of the defence ministry, then turned to trading with the UK companies Balli Trading and Kay International, and now runs the Anglo-Romanian insurance company.

Mr Stanculescu's transformation is, Mr Brucan says, the "symbiosis of power and capital": capital and expertise that had been monopolised by the state was grabbed, in the post-revolutionary period, by those in or close to the new elite. The post-communist government depends on their financial and media support. It is harder for "clean" capitalism to take root. Mr Brucan identifies "corridors" to post-communist wealth, including membership of the former politburo, the import-export sector and state banks, and one that he calls "the corridor of self-made men".

I met someone from the last category - in fact a self-made woman. Virginia Gheorgiu is vice-president of the Tofan group. The company was started by Gelu Tofan, a tyre factory worker who began his own business with a loan of $ 50,000 from a brother in Canada. Tofan group is the country's largest tyremaker and is increasingly powerful in media and agribusiness. Her experience is instructive. "It is hard to start a business here. The banks won't give you credit. If you do get started, bribery is everywhere and expensive."

The second effect is the impact on economic reform. Mr Iliescu, says Mr Brucan, knew little and cared less about transforming Romania into a market economy. Dorel Sandor adds: "No one was out on the streets in December 1989 demonstrating for capitalism - on the contrary. Romanians had been taught to hate capitalism."

Petre Roman, the present leader of the senate and the first post-communist prime minister, attempted reform but only, says Mr Brucan, under pressure from the European Union and the International Monetary Fund.

Emil Constantinescu, who replaced Mr Iliescu at the end of 1996, promised to get Romania into Nato, the western defence alliance, and the EU, open up the securitate files, raise the standard of living and privatise industry. So far he has done little.

Radu Vasile, the second prime minister to serve under Mr Constantinescu, has agreed to close 30 of Romania's largest 2,100 loss- making enterprises that account for 15 per cent of total losses.

On this occasion Mr Brucan is more optimistic. "I think it might stick this time," he says. Mr Vasile is trying to make headway before a team from the IMF arrives on Saturday to decide whether to give Romania more than $ 400m in financial assistance.

"I think closing these plants will be enough to keep the IMF happy. They cannot fail in Romania after they have failed in Russia," says Mr Brucan.

He reveals his cynical smile. "It has taken us nine years to get to this state and we still don't know if we want a reform." Beginning its 10th year, the Romanian revolution is reluctant, even now, to dismantle the structures with which its leaders emerged.

By John Lloyd

05 January 1999

Un fost prim ministru in slujba sectorului privat (Monitorul)

Theodor Stolojan a preluat conducerea activitatii de investitii si de dezvoltare a companiei Tofan Grup

Grupul Tofan a semnat un contract cu Theodor Stolojan, fost prim-ministru al Romaniei, care a preluat conducerea activitatii de expertiza, strategie si negociere in domeniul investitiilor si politicilor de dezvoltare ale companiei, se arata intr-un comunicat al grupului remis Agentiei MEDIAFAX. Tofan Grup este cel mai mare producator independent de anvelope din Europa Centrala si de Est. In 1998, Tofan Grup a realizat o cifra de afaceri de peste 200 de milioane de dolari, avind ca principal activitate productia de anvelope. De asemenea, grupul are investitii in mass-media, in agricultura, panificatie, distributie si constructii.

Tofan Grup a fost creata de omul de afaceri Gelu Tofan.In companie a mai investit si grupul japonez Nomura. Theodor Stolojan a fost prim-ministru al Romaniei intre 1991 si 1992, dupa care a fost, pina in 1998, functionar al Bancii Mondiale.